România a direcționat aproape un miliard de euro către bugetul Uniunii Europene în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 1 octombrie 2025. Această sumă reprezintă plățile efectuate pentru deșeurile de ambalaje din plastic care nu au fost reciclate, conform unei analize realizate de Deloitte România pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Costurile totale pentru gestionarea defectuoasă a acestor deșeuri au ajuns la peste 5 miliarde de lei.
Evoluția contribuțiilor anuale către bugetul UE arată o creștere constantă a sumelor achitate de statul român. În anul 2021, contribuțiile s-au ridicat la 568,44 de milioane de lei, în timp ce în 2022 acestea au ajuns la 967,52 de milioane de lei. În 2023, plata a fost de 1,077 de miliarde de lei, iar pentru anul 2024 cifra a crescut la 1,32 de miliarde de lei. În primele nouă luni ale anului 2025, România a achitat deja 1,125 de miliarde de lei.
Sistemul de taxare este bazat pe cantitatea de plastic care nu ajunge la reciclare, având o cotă unitară de 0,80 de euro pentru fiecare kilogram de material nereciclat. Analiza realizată de Adrian Teampău, director Taxe de mediu și Economie circulară, și Anca Andrei-Cimbru, manager în cadrul Deloitte România, subliniază impactul acestui mecanism. Fiecare kilogram de ambalaj care nu este procesat influențează direct baza de calcul a contribuției naționale și exercită o presiune financiară asupra bugetului public.
Problemele sistemului național de colectare și reciclare sunt identificate ca fiind principalele cauze ale acestor costuri mari. Raportul indică faptul că accesul la colectarea separată trebuie să fie real, deoarece simpla existența unor pubele sau a sacilor galbeni nu este suficientă dacă deșeurile sunt ridicate neregulat. De asemenea, lipsa trasabilității deșeurilor de la momentul generării până la instalația de reciclare reprezintă un obstacol major în calea unui sistem eficient de gestionare.
Pentru o funcționare optimă, este necesară o aliniere a indicatorilor între toți actorii implicați, de la producători și autorități locale la operatorii de salubritate și reciclatori. Raportul precizează că cantitatea introdusă pe piață, cea colectată și cea efectiv reciclată nu sunt noțiuni interschimbabile și trebuie documentate riguros. Obiectivul public trebuie să fie reducerea bazei de taxare prin colectare separată mai bună și prin creșterea cantității de plastic care este efectiv reciclat.
Reglementările europene privind deșeurile de ambalaje impun statelor membre obligații financiare directe pentru gestionarea ineficientă a materialelor. Conform datelor Eurostat din 2024, în Uniunea Europeană, cantitatea medie de deșeuri de ambalaje din plastic generată de un locuitor este de 35,9 kg. Dintre acestea, doar 15,3 kg sunt reciclate, ceea ce înseamnă o rată medie de reciclare de 42,4%, restul de 20,6 kg per locuitor contribuind la taxele plătite de statele membre către UE.