România se confruntă cu o presiune economică severă din cauza prețurilor ridicate la resursele energetice, situație care amenință stabilitatea consumatorilor și a companiilor. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a semnalat că explozia costurilor de energie, gaze și combustibili din ultimii doi ani, alături de taxele ridicate, transformă activitatea economică într-un efort de supraviețuire. Această evoluție negativă este accentuată de o creștere a prețurilor la electricitate cu 112%, la gaze cu 126% și la combustibili cu 55%.
Analiza realizată de AEI identifică 40 de riscuri majore care pot afecta țara până în anul 2030 dacă nu se intervine imediat. Dumitru Chisăliță susține că problema principală nu este lipsa resurselor, ci o eroare de guvernanță și de sincronizare a deciziilor. România riscă să închidă capacități de producție înainte de a finaliza alternativele, precum centralele pe gaze sau proiectele hidroenergetice, ceea ce va menține dependența de importuri în perioadele critice și va crește volatilitatea prețurilor.
Pentru a evita aceste scenarii nefavorabile, Asociația Energia Inteligentă propune un plan energetic structurat în zece puncte prioritare. Printre măsurile recomandate se numără aplicarea principiului de închidere a capacităților doar după înlocuirea lor, accelerarea proiectelor de la Cernavodă și dezvoltarea unui mix de stocare care să includă baterii și acumulări hidro prin pompaj. De asemenea, se pune accent pe modernizarea rețelelor de distribuție și pe adoptarea unui cod fiscal energetic stabil, capabil să stimuleze investițiile.
Obiectivele cuantificabile ale acestui plan pentru anul 2030 includ obținerea a între 3.500 și 4.500 MW de putere controlabilă nouă sau modernizată. Planul vizează, totodată, dezvoltarea a minimum 500 MW hidro, 15-20 GWh de stocare și valorificarea anuală în România a 2-3 miliarde m³ de gaze. Succesul acestor măsuri depinde, conform președintelui AEI, de trecerea de la proiectele doar anunțate la investițiile care funcționează efectiv, asigurând astfel energie disponibilă și facturi mai stabile.
În ceea ce privește protecția socială, strategia propusă de Dumitru Chisăliță recomandă înlocuirea plafonărilor generalizate cu o protecție țintită către consumatorii vulnerabili. Se urmărește eficientizarea a 500.000 de locuințe vulnerabile și crearea a cel puțin 250 de comunități energetice. Totodată, se propune profesionalizarea conducerii companiilor energetice și stabilirea unui responsabil nominal pentru fiecare proiect strategic, pentru a asigura execuția proiectelor de infrastructură necesare.
Sectorul energetic românesc operează într-un cadru de reglementare complex, unde stabilitatea prețurilor depinde de echilibrul dintre producția internă și importuri. În contextul actual, gestionarea resurselor precum gazele naturale, energia nucleară sau cea regenerabilă este esențială pentru competitivitatea industriei. Deciziile privind infrastructura de transport și stocarea energiei vor determina dacă România poate evita creșterea costurilor pentru gospodării și companii în perioada următoare.