Companiile care recrutează forță de muncă din afara Uniunii Europene se confruntă cu riscuri operaționale și reputaționale crescute. Pe măsură ce regulile europene privind responsabilitatea în lanțul de activități devin mai stricte, procesul de recrutare a lucrătorilor străini necesită o atenție sporită. Orice reclamație legată de taxe ilegale, informații false despre salariu sau condiții de cazare inadecvate poate genera probleme serioase de conformitate pentru angajatori.
Problema este mai accentuată în cazul recrutării de persoane din afara UE, unde structura contractuală este adesea complexă. O companie beneficiară poate avea un contract direct cu o agenție din România, însă selecția și intermedierea candidaților sunt realizate de alte entități din țara de origine. Claudia Sofianu, partener și lider al departamentului People Advisory Services din EY România, subliniază că firmele știu cu cine au semnat contractul, dar rareori pot identifica cine a recrutat efectiv oamenii și ce promisiuni li s-au făcut.
Un scenariu critic poate apărea atunci când lucrătorii plătesc taxe intermediare excesive în țara de origine. Claudia Sofianu menționează că, dacă angajații declară că au plătit sume echivalente cu două sau mai multe salarii pentru a ajunge la locul de muncă, compania trebuie să investigheze întregul lanț de recrutare. Acest lucru poate duce la schimbarea prestatorilor, plecări ale angajaților, întârzieri în producție și costuri directe de continuitate operațională.
Directiva europeană privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor (CSDDD) va impune noi standarde de monitorizare. Această directivă trebuie transpusă de statele membre până la 26 iulie 2028, iar noile reguli vor intra în aplicare efectivă din 26 iulie 2029. Companiile vizate vor fi obligate să identifice și să gestioneze efectele negative asupra drepturilor omului și mediului, atât în propriile operațiuni, cât și în relațiile din lanțul de activități.
Regulamentul vizează companiile din UE cu peste 5.000 de angajați și o cifră de afaceri netă mondială de peste 1,5 miliarde de euro. De asemenea, societățile-mamă ale grupurilor care depășesc aceste praguri la nivel consolidat sunt incluse în sfera de aplicare. Companiile din afara UE intră sub incidența directivei dacă realizează o cifră de afaceri netă de peste 1,5 miliarde de euro în cadrul Uniunii Europene.
Pentru departamentele de resurse umane, una dintre verificările esențiale va fi reconstruirea traseului fiecărui candidat. Aceasta presupune identificarea persoanelor care au recrutat, a promisiunilor făcute și a intermediarilor implicați în proces. Companiile trebuie să asigure că mecanismele de sesizare sunt accesibile și pentru lucrătorii temporari sau migranți, deoarece responsabilitatea pentru tratarea oamenilor nu poate fi externalizată către agenții terțe.