Sectorul construcțiilor din România traversează o perioadă de paradox economic în ultimele luni ale anului 2026. Deși volumul lucrărilor a înregistrat o creștere semnificativă, companiile de profil se confruntă cu o capacitate tot mai redusă de a anticipa costurile viitoare. Această situație este agravată de o volatilitate extremă a prețurilor la combustibili, energie și materiale, ceea ce limitează posibilitatea constructorilor de a stabili bugete realiste pentru proiectele ce vor fi executate în anul următor.
Prețurile la combustibili reprezintă un factor de presiune imediată asupra costurilor de transport și execuție. Între 4 septembrie și 10 octombrie 2026, prețul mediu al motorinei în România a crescut cu 7,3%, trecând de la 10,16 la 10,90 lei pe litru. În cazul în care nu se va decide prelungirea reducerii temporare de 25% a accizei la motorină, valabilă până pe 31 octombrie 2026, prețul acestui combustibil s-ar putea crește cu aproximativ 0,85 lei pe litru. Pe aceeași perioadă, benzina a înregistrat o creștere de 5,0%, ajungând la 10,14 lei pe litru.
Impredictibilitatea pieței este accentuată de faptul că aproximativ șapte din zece fabrici de materiale nu își asumă o politică fermă de preț pentru anul 2027. În numeroase categorii de produse, ofertele primite de constructori au ajuns să fie valabile doar pentru o perioadă de 30 de zile. Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual, subliniază că riscul principal nu este doar scumpirea, ci lipsa de predictibilitate cauzată de suprapunerea presiunilor de pe partea de curs valutar, energie, combustibil, materiale și finanțare.
Cursul valutar reprezintă o altă amenințare majoră, având în vedere că multe materii prime și echipamente sunt achiziționate în euro. Leul a suferit o depreciere de aproximativ 4,7% față de începutul anului, cursul BNR atingând un maxim de 5,3527 lei pentru un euro pe 6 octombrie 2026. Dacă moneda ar ajunge la pragul de 6 lei, efectul asupra industriei ar depăși simpla creștere a costului materialelor importate. Constructorii care semnează contracte în lei riscă să nu mai poată acoperi bugetele inițiale din cauza fluctuațiilor valutare.
Problemele de lichiditate afectează capacitatea de desfășurare a șantierelor, în ciuda existenței proiectelor. Ministerul Dezvoltării a anunțat că creditele bugetare pentru Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” au fost epuizate, ceea ce a dus la suspendarea solicitărilor de transfer de la 11 septembrie. Deși Guvernul pregătește rectificări bugetare pentru sfârșitul lunii octombrie și noiembrie, programul „Anghel Saligny” nu este menționat printre prioritățile actuale, lăsând constructorii să finanțeze perioade tot mai lungi din propriul cash.
Evoluția sectorului este marcată de o creștere a volumului lucrărilor de construcții cu 15,4% în primele opt luni ale anului 2026, conform datelor INS. Această expansiune include un avans de 22,9% la construcțiile rezidențiale și o creștere de 18,7% la lucrările noi. Totuși, performanța economică a acestor volume este pusă la încercare de costurile de producție volatile, în special în cazul materialelor precum cimentul, cărămida sau oțelul, unde prețul energiei rămâne un factor critic.