România se pregătește pentru sezonul rece al anului 2026-2027 într-un context de vulnerabilități economice care pot alimenta o poli-criză. Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că prețurile ridicate la energie electrică, gaze, motorină și alimente pot pune presiune simultan pe bugetele cetățenilor. Analiza publicată de AEI indică faptul că aceste elemente pot crea un mecanism de scumpire care se transmite de la un sector la altul, afectând în final costul vieții.
În ceea ce privește energia electrică, deși România dispune de capacități instalate, există riscuri legate de puterea controlabilă disponibilă în anumite intervale. Vârful de consum din timpul iernii coincide cu momentele în care producția fotovoltaică este redusă, precum dimineața sau seara. Situația este agravată de centralele pe cărbune îmbătrânite, insuficiența centralelor pe gaze și dependența de rezervele de apă pentru hidroenergie, ceea ce ar putea impune reducerea consumului industrial.
Sectorul gazelor naturale prezintă riscuri majore în zilele cu temperaturi extreme, când capacitatea de extracție zilnică din depozite poate scădea pe măsură ce acestea se golesc. Presiunea asupra acestui segment crește dacă perioadele de ger coincid cu o cerere regională ridicată sau cu un consum crescut de gaze pentru producerea electricității. În acest scenariu, importurile ar putea ajunge aproape de limita tehnică, generând prețuri foarte mari pe piață.
Motorina joacă un rol critic în transmiterea costurilor către restul economiei, afectând direct sectoare precum agricultura, construcțiile și transportul de mărfuri. O creștere a prețului la pompă se reflectă în costurile de distribuție și producție, ajungând în prețurile plătite de consumatori. Dacă marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul va trebui să aleagă între acceptarea prețurilor mari, reducerea taxelor cu pierderi bugetare sau compensarea sectoarelor afectate.
Agricultura și industria alimentară sunt, de asemenea, sub presiune din cauza costurilor ridicate cu energia și motorina, la care se adaugă efectele secetei. Deși culturile de grâu au avut rezultate bune, temperaturile ridicate au afectat porumbul și culturile de primăvară, influențând prețurile la furaje, carne și lactate. În plus, nivelul scăzut al Dunării afectează navigația și producția hidroenergetică, adăugând un strat suplimentar de costuri în lanțul de aprovizionare.
Bugetul statului se află într-o poziție dificilă, fiind nevoit să gestioneze deficitul în timp ce trebuie să finanțeze apărarea și investițiile europene. Presiunea bugetară poate duce la taxe suplimentare sau investiții amânate, în condiții în care costurile de împrumut ale statului sunt ridicate. Această situație poate transmite costuri mai mari către companii și populație prin credite mai scumpe și dobânzi mai mari asupra bugetului public.
Contextul economic actual este marcat de o gestionare atentă a resurselor energetice și a subvențiilor, într-un moment în care stabilitatea prețurilor la carburanți și energie este esențială pentru controlul inflației. România trebuie să echilibreze necesitatea de a reduce deficitul bugetar cu nevoia de a proteja populația de șocurile de preț, într-un cadru în care costurile de finanțare și cererea de energie rămân variabile critice.