România află pe 2 octombrie dacă își păstrează statutul de țară recomandată investițiilor sau dacă este retrogradată în categoria „junk”, cunoscută sub denumirea de speculative grade. Agenția S&P menține în prezent ratingul României la BBB-, care reprezintă ultima treaptă din categoria investment grade, însă cu o perspectivă negativă. Agenția a avertizat că o scădere a ratingului ar putea avea loc dacă ajustarea fiscală nu respectă estimările sau dacă economia slabă afectează eficiența măsurilor de consolidare.
O eventuală trecere în zona de rating speculative grade nu înseamnă incapacitatea de plată a statului sau un faliment, ci indică un risc de credit ridicat. În acest scenariu, investitorii pot cere o primă de risc mai mare pentru achiziționarea obligațiunilor românești, ceea ce va face ca statul să se împrumute mai scump. S&P subliniază că principalul risc este ca procesul de consolidare fiscală să nu se desfășoare conform așteptărilor, din cauza unor măsuri insuficiente sau a unei creșteri economice prea slabe.
În ceea ce privește persoanele fizice, o retrogradare a ratingului nu modifică automat ratele la creditele ipotecare sau de consum pe 3 octombrie. Pentru persoanele cu credite cu dobândă variabilă, indicatorii precum IRCC sau ROBOR, la care se adaugă marja băncii, nu sunt influențați mecanic de decizia S&P. În septembrie, ROBOR la trei luni era în jurul nivelului de 5,93%, iar IRCC era de 5,56%, astfel încât nicio modificare imediată a ratei lunare nu este prevăzută prin acest mecanism.
Impactul asupra populației este însă unul indirect și se transmite prin mai multe etape economice. Dacă statul și companiile se finanțeau mai scump pe piețele de capital, mediul de finanțare general devine mai costisitor. Studiile economice arată că retrogradările suverane pot duce la creșterea costurilor de împrumut pentru companii prin intermediul canalului bancar. Companiile care plătesc mai mult pentru credit tind să fie mai prudente cu investițiile și angajările, ceea ce poate pune presiune pe economia reală.
Situația finanțelor publice românești este deja marcată de o creștere rapidă a costurilor cu datoria. În primele șapte luni ale anului, deși deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei (2,34% din PIB), factura dobânzilor a crescut semnificativ. Statul a plătit 40,12 miliarde de lei doar pentru dobânzi în această perioadă, o sumă cu 26,5% mai mare față de perioada similară din anul precedent. Această evoluție arată că, în ciuda reducerii deficitului, costul datoriei rămâne o presiune majoră.
Ratingul de credit este un indicator esențial pentru stabilitatea financiară, reflectând capacitatea unui stat de a-și onora obligațiile. În contextul european, stabilitatea ratingului influențează direct accesul la capital și costul de finanțare al întregului sistem economic. O scădere a încrederii investitorilor poate genera presiuni și asupra cursului de schimb al monedei naționale, în special într-o economie cu deficite externe, afectând astfel indirect puterea de cumpărare a cetățenilor.