Riscul ca România să fie retrogradată în categoria de rating „junk” va persista pentru o perioadă lungă de timp, conform avertismentului oferit de Adrian Codirlașu. Președintele CFA România a explicat că situația actuală a finanțelor publice este una nesustenabilă, ceea ce pune presiune pe evaluările oferite de marile agenții de rating internaționale. Dezechilibrele bugetare și creșterea costurilor cu dobânzile reprezintă principalele elemente care pot declanșa o scădere a ratingului suveran.
Situația cheltuielilor cu dobânzile raportate la PIB este una critică pentru economia românească. Conform datelor Eurostat, în anul 2025, aceste cheltuieli au reprezentat 2,8% din PIB. Deși România se află printre statele europene cu cele mai mari cheltuieli de acest tip, există o diferență clară față de alte țări. Grecia și Italia au cheltuieli mai mari, însă acestea dețin datorii publice de peste 130% din PIB, în timp ce datoria României este de aproximativ 60%.
O eventuală scădere a ratingului în categoria „junk” ar putea genera consecințe majore pentru piața financiară și pentru companiile din țară. Investitorii instituționali, inclusiv unele fonduri de pensii, ar putea fi obligați să își reducă expunerea pe România, respectând regulile și mandatele propriilor investiții. În același timp, costurile de finanțare ale statului ar putea crește semnificativ, ceea ce ar agrava presiunea asupra bugetului de stat și ar limita capacitatea de investiții.
Adrian Codirlașu subliniază că un deficit de 6% din PIB este o altă componentă nesustenabilă care alimentează riscurile actuale. Pentru a evita o criză financiară, este necesară implementarea unui plan de consolidare fiscală graduală și a unor reforme structurale. Președintele CFA România a menționat că, deși acest proces ar putea limita creșterea economică spectaculoasă, el este esențial pentru atingerea sustenabilității și pentru evitarea unor șocuri economice majore.
Evaluarea României de către S&P Global Ratings este așteptată pe 2 octombrie. În prezent, agenția menține ratingul suveran al țării la nivelul BBB-, cu o perspectivă negativă, fiind la limita inferioară a categoriei investment grade. Pentru a îmbunătăți această poziție, analiștii consideră că este imperativ să existe un guvern stabil și o strategie clară de reducerea deficitului bugetar prin reforme, nu doar prin simpla majorare a taxelor.
Contextul financiar al României este marcat de o monitorizare atentă a indicatorilor de datorie și deficit. În cadrul Uniunii Europene, gestionarea raportului dintre datoria publică și PIB este un factor decisiv pentru stabilitatea economică. Deși România menține un nivel de datorie de 60% din PIB, raportul dintre cheltuielile cu dobânzile și produsul intern brut rămâne un punct de vulnerabilitate care atrage atenția observatorilor internaționali.