Agenția S&P Global urmează să revizuiască vineri, 2 octombrie, ratingul de credit al României, care se află în prezent pe treapta cea mai joasă a categoriei „investment grade”, având o perspectivă negativă. Această evaluare vine într-un moment de intensă presiune, după ce eșecul de a forma un nou guvern miercuri, 30 septembrie, a amplificat incertitudinea. Impasul politic de cinci luni se suprapune cu o creștere rapidă a datoriei publice, ceea ce pune la încercare limitele sustenabilității fiscale ale statului român.
Criza politică a fost accentuată de faptul că prim-ministrul desemnat, Siegfried Mureșan, a pierdut votul de încredere în parlament. Acest eveniment a prelungit instabilitatea, provocând scăderea leului român la minime istorice și creșterea randamentelor obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază în ultimele două săptămâni. În acest context, obligațiunile cu scadență îndelungată se tranzacționează la cele mai scăzute prețuri din mai 2025, reflectând îngrijorările investitorilor.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de una la patru pentru o retrogradare din partea S&P. Expertul menționează că, deși agențiile de rating ar putea tolera o perioadă de instabilitate, consolidarea fiscală trebuie să rămână pe o traiectorie stabilă, cel puțin până în primul trimestru al anului 2027. O abatere de la acest plan sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa imediat o scădere a ratingului.
Investitorii urmăresc cu atenție posibla alianță între AUR și social-democrații de stânga, un scenariu care ar putea compromite eforturile de reducere a deficitului. În acest timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale. El a declarat că, în ciuda turbulențelor politice, nu se poate face o pauză în procesul de reducerea deficitului, deoarece resursele financiare sunt într-o situație critică.
Situația este agravată de viteza de acumulare a datoriei, care a fost de trei ori mai mare decât în perioada pre-pandemică, conform viceguvernatorului Cosmin Marinescu. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, depășind ținta de deficit propusă. Deși deficitul bugetar consolidat a scăzut la 2,89% din PIB în luna august, de la 4,51% în anul precedent, nevoile brute de finanțare au depășit pragul de 10% din PIB, depășind zona optimă pentru indicatorii de risc.
România se confruntă cu necesitatea de a respecta angajamentele europene privind deficitul bugetar. Conform acordului cu Bruxelles-ul, țara trebuie să își readucă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că România trebuie să adopte, până la sfârșitul acestui an, un buget pentru 2027 care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului pentru a menține statutul de investiție.