Blocajul politic de cinci luni din România, marcat de eșecul instalării unui nou guvern, intensifică presiunile asupra ratingului de credit al țării. Analiza agenției de știri Reuters indică faptul că această criză se suprapune peste o creștere rapidă a datoriei publice, înaintea evaluării de vineri a S&P Global. Situația este agravată de faptul că premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind astfel perioada de incertitudine.
Impactul crizei asupra piețelor financiare este deja vizibil prin scăderea valorii leului românesc la minime record. În ultimele două săptămâni, randamentele obligațiunilor locale pe termen de 10 ani au crescut cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, atingând maximele ultimului an. Totodată, datoria externă a României se află sub presiune, iar obligațiunile cu scadențe mai lungi au fost tranzacționate la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.
S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade și are perspectivă negativă. Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani indică, de la începutul lui 2025, o posibilă retrogradare cu două trepte, până la nivelul BB. Investitorii monitorizează cu atenție dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi suficiente pentru a compensa instabilitatea de la nivelul guvernării.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, estimează că există o probabilitate de unu din patru ca S&P să retrogradeze România. Acesta menționează că agențiile de rating ar putea tolera instabilitatea politică dacă consolidarea fiscală rămâne pe traiectoria stabilită, însă o abatere semnificativă sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare. Un scenariu de alianță între AUR și PSD ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice. În același timp, viceguvernatorul Cosmin Marinescu a avertizat asupra vitezei de acumulare a datoriei, care a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. Costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuielile cu dobânzile depășesc ținta de deficit.
România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul sub plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană până în 2030. În prezent, Guvernul urmărește reducerea deficitului pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024, în condițiile în care deficitul bugetului consolidat a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut.