O eventuală scădere a calificativului de credit al României sub categoria recomandată investițiilor ar putea avea consecințe economice severe. Specialiștii din cadrul proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM), coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai, avertizează că un astfel de scenariu ar putea restrânge baza de investitori, ar crește costurile de împrumut ale statului și ar amplifica presiunile asupra leului. România se află în prezent la limita inferioară a categoriei investment grade, având perspective negative de la principalele agenții.
În prezent, cele trei mari agenții de rating, respectiv Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s, au menținut calificativul țării, dar cu o perspectivă negativă. Fitch a reconfirmat la 31 iulie ratingul BBB−, Moody’s a menținut la 7 august calificativul Baa3, iar Standard & Poor’s a reconfirmat la 2 octombrie ratingul BBB−. Bálint Nagy, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA, explică faptul că o retrogradare sub limita investment grade ar obliga mulți investitori instituționali să vândă automat obligațiunile românești, ceea ce ar scumpi semnificativ finanțarea datoriei publice.
Efectele unei retrogradări ar include trei riscuri majore identificate de experți. În primul rând, fondurile de pensii și companiile de asigurări ar putea fi obligate să își reducă expunerea pe datoria României din cauza regulilor interne de investiții. În al doilea rând, statul ar trebui să plătească dobânzi mai mari pentru a atrage capital, ceea ce ar complica reducerea deficitului bugetar. În al treilea rând, ar putea apărea o presiune asupra cursului de schimb al leului și o scădere a încrederii investitorilor.
Următoarea evaluare majoră este programată pentru ianuarie 2027, când Fitch va reanaliza ratingul României. Agențiile de rating vor monitoriza dacă reducerea deficitului din 2026 este susținută și dacă bugetul pentru 2027 este credibil. Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, subliniază că reconfirmarea ratingului în 2026 oferă autorităților timp pentru a demonstra că pot continua consolidarea fiscală. Miza principală rămâne capacitatea Guvernului de a menține datoria publică pe o traiectorie sustenabilă.
Analiza RoEM-UBB FSEGA indică faptul că randamentele obligațiunilor guvernamentale cu maturitate de zece ani au crescut accelerat după 2021. În 2022, acestea au depășit pragul de 6%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu de atunci. În octombrie 2026, randamentul acestor obligațiuni pe zece ani era estimat la peste 7%. Costul împrumuturilor statului depinde de factori precum nivelul dobânzilor internaționale, inflația și percepția riscului, factori care ar putea fi agravati de o eventuală scădere a ratingului.
Istoricul european arată că pierderea statutului de investiții poate fi un proces lung și dificil de recuperat. Grecia este cel mai cunoscut exemplu, ajungând în categoria junk în timpul crizei datoriilor suverane, cu retrogradări începând în 2010. După restructurarea datoriei din 2012, Grecia a reușit să revină treptat în categoria recomandată investițiilor după mai bine de 13 ani. Și Portugalia și Cipru au trecut prin situații similare de pierdere a calificativului investment grade în perioada crizei.