România se confruntă cu un risc major de scădere a ratingului suveran, în contextul unei prăbușiri de 77% a investițiilor străine directe. Agenția S&P Global Ratings urmează să decidă noul calificativ al țării pe 2 octombrie, într-un moment marcat de instabilitate politică și fiscală. Dacă se produce un downgrade, titlurile de stat românești ar putea fi trecerile în categoria „junk”, ceea ce ar impune o reevaluare a riscului de țară de către marile fonduri internaționale de investiții și pensii.
Situația actuală a calificativului României este de BBB-/A-3, cu o perspectivă negativă, fiind ultima treaptă din categoria „investment grade”. Alex Milcev, Partener și liderul departamentului de Asistență fiscală și juridică din cadrul EY România, avertizează că agențiile au acordat timp, dar nu oferă o garanție pentru menținerea ratingului. Verdictul din octombrie va testa capacitatea României de a-și finanța dezvoltarea fără a destabiliza finanțele publice, într-un climat de incertitudine.
Datele oficiale publicate de BNR arată o evoluție alarmantă a capitalului privat în prima parte a anului 2026. Investițiile străine directe au însumat doar 1,127 miliarde euro în primele șapte luni, față de 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2025. Această scădere severă de 77% coincide cu un deficit de cont curent de 16,290 miliarde euro, iar conform estimărilor Fitch, intrările nete de capital acoperă doar 26% din acest deficit extern.
Consolidarea fiscală este îngreunată de lipsa unei majorități guvernamentale stabile, ceea ce afectează gestionarea datoriei. Deși Fitch estimează o reducere a deficitului bugetar la 5,9% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, nivelul rămâne ridicat pentru categoria BBB. Agențiile de evaluare proiectează o creștere a datoriei publice până la 64,5% din PIB până în 2028, de la 59,3% la finalul anului 2025, necesitând o ajustare fiscală de cel puțin 1,5% din PIB.
Pierderea statutului de „investment grade” ar avea consecințe economice imediate și severe pentru populație și companii. Marile fonduri instituționale ar fi obligate să vândă titlurile de stat românești, declanșând o creștere generalizată a dobânzilor și a costului capitalului. În plus, ieșirile de capital speculativ ar putea pune presiune pe cursul de schimb EUR/RON, ducând la o depreciere a leului, în timp ce băncii și companiile private vor beneficia de creditare mult mai scumpă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este strâns legată de stabilitatea deciziilor politice de la București. În contextul tensiunilor actuale, specialiștii de la EY subliniază că singura cale sustenabilă de redresare presupune îmbunătățirea colectării fiscale, un pachet de măsuri credibil pentru bugetul anului 2027 și restabilirea stabilității politice. Fără aceste măsuri, riscul de a intra în categoria de investiții sub-investment grade rămâne extrem de ridicat pentru economia românească.