O eventuală retrogradare a României de către agențiile de evaluare financiară ar putea genera un efect de domino asupra populației și asupra întregului stat. Scăderea ratingului suveran sub nivelul recomandat investițiilor ar duce la o creștere masivă a costurilor de împrumut, punând în pericol stabilitatea cheltuielilor publice. Acest avertisment apare în contextul procesului de evaluare internațională, într-un moment în care deficitul bugetar al țării rămâne la un nivel ridicat.
Profesorul de economie Christian Năsulea explică faptul că trecerea în categoria „junk”, adică un nivel nerecomandat investițiilor, nu reprezintă doar o modificare teoretică de cifre. Această situație ar afecta direct capacitatea statului de a-și onora plățile curente către cetățeni. „Pericolul mare este ca statul să nu mai găsească bani pe piețele externe sau să se împrumute la dobânzi atât de mari încât să nu mai poată acoperi plățile din buget”, avertizează economistul.
Conform analizei lui Christian Năsulea, un astfel de scenariu ar putea declanșa blocaje la plata pensiilor și a salariilor, comparând procesul cu un bulgăre de zăpadă care crește pe măsură ce avansează. Intrarea în categoria de risc ar provoca vânzări masive de titluri de stat din partea marilor fonduri de investiții. Aceste entități au interdicție prin statut să dețină active care sunt clasificate cu risc crescut, ceea ce ar duce la retragerea rapidă a capitalului.
Retragerea acestor fonduri ar pune o presiune suplimentară pe cursul de schimb și ar putea accelera procesul de inflație. Impactul negativ s-ar transmite rapid și către sectorul privat, afectând direct cetățenii și companiile. Băncile comerciale ar fi obligate să majoreze dobânzile aplicate creditelor pentru persoane fizice și pentru firme, în timp ce finanțarea deficitului public ar consuma din lichiditatea disponibilă pe piața internă.
În absența unei consolidări fiscale rapide și a unui plan de reducere a cheltuielilor care să fie considerat credibil, România riscă izolarea de piețele financiare stabile. Statul ar putea fi trimis în rândul economiilor cu risc ridicat de credit, ceea ce ar complica orice tentativă de finanțare viitoare. Această situație ar pune sub semnul întrebării echilibrul bugetar și capacitatea de gestionare a resurselor publice într-un climat de incertitudine economică.
Gestionarea deficitului bugetar și implementarea reformelor necesare depind de stabilitatea guvernului și de capacitatea instituțiilor de a menține un control fiscal riguros. Fără un cadru de guvernare stabil, procesul de reducere a deficitului poate fi îngreunat, afectând în final încrederea investitorilor internaționali în stabilitatea economică a țării și în capacitatea de plată a statului român.