Programul economic propus de Siegfried Mureșan este privit cu extremă rezervă de către analistul economic Adrian Negrescu, care avertizează asupra riscurilor majore pentru stabilitatea țării. Expertul susține că România depinde în prezent de împrumuturi externe în valoare de aproximativ un miliard de euro în fiecare săptămână pentru a menține funcționarea aparatului de stat. Fără o schimbare rapidă a direcției economice, scenariul unui acord de salvare cu FMI ar putea deveni o realitate concretă pentru primăvara anului 2027.
Adrian Negrescu critică dur propunerea de reformă administrativă care vizează reducerea numărului de parlamentari și comasarea instituțiilor pentru a finanța scăderea taxelor pe salarii. Analistul califică această asociare drept o „halucinație de inteligență artificială”, argumentând că proiectul nu are nicio viziune economică sau considerent financiar real. El consideră bizar faptul că o astfel de pseudo-reformă este prezentată ca o soluție strategică, în condițiile în care nu există măsuri concrete de sprijin pentru companiile mici și mijlocii.
Expertul punctează că politicile fiscale actuale au dus la sabotarea unor industrii, oferind exemplul industriei jocurilor de noroc și al celor de băuturi răcoritoare. Prin ordonanțe prost gândite și creșteri de taxe, de la 9% la 21% pentru băuturile răcoritoare, statul a pierdut venituri semnificative și a forțat consumatorii să se îndepărteze de piața legală. Această lăcomie fiscală a statului, care include și accizele foarte mari pe carburanți, afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor.
Situația ratingurilor internaționale reprezintă un alt punct de presiune, agențiile Standard & Poor's, Fitch și Moody's monitorizând atent evoluția țării. Adrian Negrescu estimează că, dacă nu se va implementa un program de guvernare capabil să rezolve problemele stringente ale industriilor esențiale, România ar putea fi retrogradată la categoria junk. Un astfel de pas ar declanșa imediat necesitatea unui acord cu FMI, de o valoare estimată între 40 și 50 de miliarde de euro, pentru a asigura finanțarea statului.
În cazul unui acord cu FMI, România ar putea fi nevoită să accepte reforme mult mai dure decât cele propuse de un guvern reformist. Aceste măsuri ar include o restructurare masivă a aparatului public, tăieri drastice de salarii în sectorul de stat și creșteri de taxe. Analistul subliniază că FMI nu este o organizație de caritate, iar condițiile impuse vor viza recuperarea împrumuturilor cu dobândă, ceea ce va pune presiune suplimentară pe o economie unde peste 80% dintre companii sunt slab capitalizate.
Inflația este descrisă de Adrian Negrescu ca fiind o simplă „fotografie de moment”, care nu reflectă realitatea economică pe termen lung. Deși statistic a scăzut, această evoluție este influențată de absența creșterilor de preț la energie și de modificările TVA-ului din calculele recente. Scumpirea carburanților și a gazelor ar putea propulsa inflația spre pragul de 7-8% în lunile următoare, agravând dificultățile financiare ale populației și instabilitatea economică generală.