Rețele de distribuție a gazelor naturale, finanțate din fonduri publice, rămân nefolosite luni sau chiar ani de zile în diverse județe din România, deși lucrările de construcție au fost finalizate. Deși conductele sunt deja îngropate, iar racordurile au fost montate chiar la porțile locuințelor, gazul nu ajunge la consumatori din cauza blocajelor administrative și a lipsei de interes a operatorilor de distribuție pentru anumite zone.
În județul Bihor, zeci de mii de locuitori așteaptă punerea în funcțiune a unor rețele care însumează 384 de kilometri. Situația este critică în comunele Nojorid, Oșorhei și Paleu, unde constructorul nu a predat rețelele deoarece primise doar aproximativ 17 milioane de lei pentru lucrările decontate până în decembrie 2023. Deși plata restului sumelor a fost deblocată printr-o ordonanță de urgență, autorizația de înființare a expirat, iar documentele de execuție au fost finalizate abia pe 11 septembrie.
În Valea Slănicului, din județul Prahova, o rețea de aproape 300 de kilometri destinată peste 8.000 de gospodării depinde de funcționarea unei stații de reglare-măsurare de la Buda. Fără această stație, gazul nu poate ajunge în rețeaua spre consumatori, explică Virgiliu Daniel Nanu. După testele tehnice din septembrie, urmează evaluarea INSEMEX, etapă obligatorie înainte de recepție, cu un reper de finalizare a procedurilor stabilit de autorități pentru data de 1 octombrie 2026.
În Maramureș, magistrala principală de gaz este construită, însă doar puțin peste 30% din județ este conectat la rețea. Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean, a menționat că proiectele necesită o monitorizare atentă, aviz cu aviz, și că sumele obținute prin programul Anghel Saligny nu sunt suficiente pentru a acoperi toate nevoile. În contrast, în Curtișoara, județul Olt, rețeaua a fost pusă în funcțiune în această vară, fiind aprobate și executate aproximativ 1.800 de branșamente.
Problema este amplă, deoarece peste 600 de primării au contracte cu Ministerul Dezvoltării pentru rețele de gaze prin programele POIM și Anghel Saligny. Vicepreședintele ANRE, Mircea Man, a avertizat că unele dintre aceste investiții nu îndeplinesc condițiile tehnice necesare, deoarece localitățile sunt prea îndepărtate de rețelele existente. Din acest motiv, operatorii de distribuție nu manifestă interes pentru preluarea unor astfel de concesiuni, ceea ce înseamnă că o rețea construită nu garantează întotdeauna accesul la gaz.
Programele de finanțare precum Anghel Saligny și POIM sunt instrumente menite să accelereze modernizarea infrastructurii energetice la nivel local. Totuși, succesul acestora depinde nu doar de finalizarea lucrărilor de construcție, ci și de integrarea rețelelor noi în sistemul național de distribuție. Lipsa de conectivitate între noile proiecte și rețelele principale rămâne un obstacol major în procesul de digitalizare și modernizare a serviciilor de utilități publice.