Reluarea funcționării reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă este condiționată de evoluția debitului Dunării. Din cauza nivelului scăzut al apei, care nu permite funcționarea în siguranță a sistemelor de răcire, producția de energie nucleară va fi întârziată. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a indicat că reluarea operațiunilor ar putea avea loc cel mai devreme la mijlocul lunii octombrie, în funcție de noile prognoze hidrologice.
Situația actuală este descrisă de oficial ca fiind una rezervată, deoarece prognozele pentru următoarele zece zile nu indică un nivel al debitului suficient pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare. Cristian Bușoi a precizat că, pentru luna septembrie, repornirea centralei este complet exclusă. Decizia privind reluarea producției va fi luată doar după ce datele hidrologice vor confirma că resursele de apă sunt adecvate pentru procesul de răcire al instalațiilor.
În ciuda dificultăților cauzate de deficitul de apă, Cristian Bușoi a subliniat că nu există riscuri pentru securitatea instalațiilor de la Cernavodă. Ministerul Energiei a menționat că sunt pregătite planuri de rezervă pentru orice scenariu de evoluție a situației. Obiectivul principal rămâne menținerea siguranței sistemului, evitarea oricărui incident tehnic și asigurarea unui proces de repornire controlat, odată ce debitul Dunării va permite acest lucru.
Pentru a compensa lipsa energiei nucleare, România apelează în principal la importuri, care au ajuns la un nivel de 2500 de megawați în serile cu producție redusă. Totuși, deficitul este acoperit și prin funcționarea altor unități energetice, precum cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, centralele pe gaz OMV Brazi și Iernut, precum și prin producția solară. Producția eoliană a jucat un rol important, atingând un vârf de 1200 de megawați, contribuind astfel la reducerea importurilor.
Evoluția producției de energie în România este strâns legată de capacitatea de gestionare a surselor de energie regenerabilă și de stabilitatea rețelelor de transport. În perioadele de vârf de consum, dependența de importuri devine mai vizibilă atunci când producția internă, formată din surse nucleare, hidroenergetice sau termice, nu este suficientă. Gestionarea acestor variații este esențială pentru menținerea echilibrului energetic național și pentru evitarea unor creșteri bruște ale costurilor de achiziție.
Reluarea funcționării reactoarelor de la Cernavodă este un pas critic pentru stabilitatea energetică, având în vedere că unitatea 1 ar trebui menținută în producție până la trecerea iernii. Această necesitate de menținere a capacității de producție este o prioritate pentru asigurarea unui furnizor de bază de energie în perioadele de consum ridicat.