Reindustrializarea României trebuie să pornească de la realitățile economice actuale, de la nivelul de competitivitate al sectoarelor și de la necesitatea de a asigura securitatea economică a țării. Această perspectivă a fost expusă de Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia, marți, 27 octombrie, în cadrul conferinței organizate la Senatul României. Discuția a vizat redefinirea priorităților regionale și europene într-un context economic global în continuă schimbare.
Analiza prezentată de Iulian Lolea evidențiază o transformare structurală a economiei românești, în care ponderea industriei în PIB a scăzut semnificativ. În anul 2011, sectorul industrial reprezenta aproximativ 22% din PIB, însă, până în prezent, această pondere a ajuns la circa 11%. În același timp, contribuția comerțului, a serviciilor și a sectorului HoReCa a crescut, în timp ce sectorul agricol a urmat o traiecută similară cu cel industrial.
Strategia de reindustrializare nu trebuie să vizeze producția tuturor bunurilor importate, ci identificarea domeniilor în care România poate dezvolta o producție competitivă cu valoare adăugată mai mare. Iulian Lolea a menționat că încercarea de a concura direct în anumite segmente, precum industria auto, este dificilă din cauza costurilor salariale. El a citat un exemplu în care costul salarial pentru o mașină produsă în Germania este de șapte ori mai mare decât în China.
O prioritate majoră este reechilibrarea balanței comerciale, având în vedere deficitul de cont curent de 8%. În prezent, serviciile reprezintă 30% din exporturile României și generează un surplus comercial, în timp ce comerțul cu bunuri înregistrează un deficit major. Iulian Lolea a argumentat că politicile publice trebuie să susțină echilibrat atât sectoarele performante, cât și pe cele deficitare, fără a penaliza companiile care generează surplus.
Pentru a beneficia de noul Fond de Competitivitate al UE, România trebuie să creeze conexiuni cu firme europene și să participe la clustere transfrontaliere. Printre sectoarele cu potențial de dezvoltare, economistul a menționat industria mobilei și sectorul farmaceutic. De asemenea, a subliniat importanța securității cibernetice în contextul utilizării inteligenței artificiale, solicitând ca statul să creeze un cadru de funcționare sigur, în special pentru instituțiile publice.
Evoluția structurii economice românești reflectă o tranziție de la producția de bunuri materiale către o economie bazată pe servicii. Această schimbare este însoțită de o scădere a ponderei industriei în PIB, de la 22% în 2011 la aproximativ 11% în prezent. Această tendință impune o revizuire a politicilor de investiții pentru a menține competitivitatea în fața piețelor globale.