Tranzacțiile prin care se vinde o locuință, se cumpără un autoturism sau se dezbate o succesiune impun o verificare riguroasă a situației fiscale, conform reglementărilor legale. Procesul de pregătire a acestor tranzacții necesită clarificarea obligațiilor de plată ale tuturor părților implicate. Regulile de verificare variază în funcție de tipul bunului transferat, însă legea stabilește modalități specifice și anumite excepții care pot fi aplicate în funcție de contextul juridic al fiecărei operațiuni.
Pentru înstrăinarea unei clădiri sau a unui teren, proprietarul trebuie să demonstreze că a achitat toate obligațiile către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde se află bunul. Această cerință nu vizează doar impozitul specific obiectului de vânzare, ci include și orice alte restanțe locale, precum amenzile neplătite. De asemenea, pentru bunul respectiv trebuie achitat impozitul datorat pentru întreg anul în care are loc transferul dreptului de proprietate, cu excepția cazului în care impozitul este datorat de o altă persoană.
O schimbare majoră vine prin completările aduse de OUG nr. 7/2026 la art. 159 din Codul de procedură fiscală, care extind obligația de verificare și asupra cumpărătorilor. Persoana care achiziționează o clădire, un teren sau un mijloc de transport trebuie să dovedească faptul că are achitate la zi toate obligațiile către bugetul local al UAT-ului unde are domiciliul, sediul sau punctul de lucru. Prezentarea fizică a certificatului poate fi înlocuită de verificarea electronică între instituții, dacă notariatul sau autoritatea fiscală folosesc sisteme informatice de interconectare.
În cazul vânzării autoturismelor, există o procedură simplificată prin care vânzătorul nu mai trebuie să solicite un certificat fiscal separat. Dacă se utilizează contractul de înstrăinare-dobândire tipizat, formularul ITL 054, acesta poate fi vizat direct de către organul fiscal local al vânzătorului, act care ține loc de certificat. Totuși, această simplificare se aplică doar vânzătorului, deoarece cumpărătorul trebuie să respecte în continuare regula verificării fiscale la bugetul local de domiciliu sau sediu, prin certificat sau interogare electronică.
Certificatul de atestare fiscală este emis de două autorități: ANAF, pentru creanțele precum impozitul pe venit sau TVA, și organul fiscal local, pentru impozitul pe clădiri, terenuri sau mijloace de transport. Certificatul local se eliberează în maximum 2 zile lucrătoare și este valabil 30 de zile, în timp ce cel de la ANAF se eliberează în 3 zile lucrătoare. Pentru persoanele fizice care nu desfășoară activități economice, certificatul de la ANAF are o valabilitate de până la 90 de zile, spre deosebire de persoanele juridice care au o valabilitate de 30 de zile.
În sistemul fiscal românesc, atestarea situației de plată este un mecanism esențial pentru validitatea actelor juridice de proprietate. Nerespectarea obligației de a dovedi achitarea datoriilor locale la momentul tranzacției poate atrage nulitatea de drept a actului de înstrăinare sau de dobândire. Această procedură asigură că transferul de proprietate nu este folosit pentru a evita plata obligațiilor fiscale către bugetul statului sau către administrațiile locale.