Regiunea București-Ilfov s-a impus printre zonele europene cu cea mai rapidă dezvoltare economică în ultimii ani, conform datelor furnizate de Eurostat. Analiza perioadei 2019-2024 indică faptul că PIB-ul pe cap de locuitor în această regiune a cunoscut un avans de peste 33%. Această evoluție poziționează zona de interes într-un grup select de regiuni care au depășit media de creștere a Uniunii Europene în intervalul de timp menționat.
La nivel european, performanța București-Ilfov este în urma regiunilor din Irlanda, unde creșterile au fost și mai accentuate. Regiunea Eastern and Midland din Irlanda a înregistrat un avans de 38%, urmată de regiunea Northern and Southern, tot din Irlanda, cu o creștere de 36,4%. În afara Irlandei, București-Ilfov ocupă primul loc, fiind urmată de Malta, cu o creștere de 32,9%, și de regiunea franceză ultraperiferică Mayotte, care a înregistrat un avans de 32,1%.
În contrast cu succesul regiunii capitală, alte două zone din România au înregistrat scăderi semnificative ale PIB-ului pe locuitor. Regiunile Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia se află în partea de jos a clasamentelor europene, prezentând scăderi de două cifre. Mai exact, Sud-Muntenia a înregistrat un recul de 13,5%, în timp ce Sud-Vest Oltenia a consemnat o scădere a PIB-ului pe cap de locuitor de 11,3% în perioada analizată.
Analiza cuprinde 244 de regiuni de nivel NUTS 2, dintre care 197 au avut o creștere a activității economice în 2024 față de 2019. Totodată, PIB-ul Uniunii Europene a crescut în termeni reali cu o medie de 5,6% în intervalul 2019-2024. În acest context, 46 de regiuni au avut un PIB pe cap de locuitor în scădere, în timp ce în Ciudad de Ceuta, din Spania, indicatorul a rămas neschimbat.
Cele mai mari scăderi de activitate economică au fost observate în regiunea bulgară Yugoiztochen, unde PIB-ul a scăzut cu 20,5%. Alte patru regiuni au raportat reculuri de două cifre: Dytiki Makedonia din Grecia, cu 18%, și Groningen din Țările de Jos, cu 14%. Datele Eurostat subliniază astfel diferențele economice marcante dintre diversele zone ale continentului european în perioada de după pandemia de COVID-19.
Evoluția indicatorilor economici din România reflectă o fragmentare a dezvoltării, în condițiile în care deficitul bugetar al țării a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea. Această situație macroeconomică este însoțită de discuții privind necesitatea unui pact între forțele politice pentru reducerea deficitului bugetar până în anul 2030, conform unor declarații recente.