Instabilitatea politică de aproximativ cinci luni din România pune o presiune suplimentară asupra ratingului de credit al țării, în contextul în care S&P Global Ratings urmează să efectueze o revizuire a evaluării vineri. În prezent, agenția menține România la ultima treaptă a categoriei investment grade, însă cu o perspectivă negativă. Această situație apare după ce premierul desemnat, Siegfried Mureșan, nu a reușit să obțină votul de încredere necesar din partea Parlamentului, prelungind astfel blocajul instituțional.
Incertitudinea politică a început să afecteze direct piețele financiare, manifestându-se prin deprecierea valorii leului și prin creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Analistii subliniază că o perioadă prelungită de instabilitate ar putea fi gestionată de investitori doar dacă România reușește să mențină măsurile de reducere a deficitului bugetar. O abatere semnificativă de la planul de consolidare fiscală sau posibilitatea convocării unor alegeri anticipate sunt factori care ar putea crește riscul unei retrogradări de rating.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a explicat că atât S&P, cât și Moody’s ar putea tolera o instabilitate politică mai lungă, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria stabilită anterior. România are nevoie de o gestionare riguroasă a deficitului pentru a rămâne în categoria investment grade. Pe lângă S&P, și alte agenții importante, precum Moody’s și Fitch, au programat analize ale ratingului României pentru începutul anului viitor.
Presiunea asupra finanțelor publice este accentuată și de ritmul de acumulare a datoriei și de creșterea costurilor aferente dobânzilor. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a atras atenția asupra acestor aspecte financiare critice. În acest sens, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România nu își permite să încetinească implementarea măsurilor de consolidare fiscală, având în vedere necesitatea de a menține echilibrul bugetar într-un climat economic volatil.
Indicatorii bugetari au arătat o evoluție pozitivă în ultimele luni, însă criza politică poate compromite aceste rezultate. Deficitul bugetar s-a redus în primele opt luni din 2026 la 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. Guvernul țintește un deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an, o evoluție semnificativă față de deficitul de peste 9% înregistrat în anul 2024, dar stabilitatea politică rămâne un factor de risc major.
Evoluția ratingului de credit este strâns legată de capacitatea statului de a gestiona deficitul bugetar și datoria publică. În perioada recentă, indicatorii macroeconomici au fost monitorizați atent de agențiile de rating pentru a vedea dacă România poate respecta țintele de consolidare fiscală. Capacitatea de a menține indicatorii sub pragurile critice este esențială pentru a evita creșterea costurilor de finanțare pentru stat și pentru a menține încrederea investitorilor străini.