Rata de neperformanță a creditelor acordate companiilor a ajuns la nivelul de 5,6%, conform datelor furnizate de ARB. Această cifră marchează o creștere de 1,1 puncte procentuale față de situația înregistrată în luna martie 2025. Analiza indică faptul că riscul de neplată este distribuit neuniform între diferite tipuri de entități economice, afectând în mod mai accentuat segmentele mai mici din piață.
Analiza pe segmente de companii relevă un grad de neperformanță semnificativ mai mare în zona IMM-urilor comparativ cu corporațiile. Mai exact, rata de neperformanță în zona microîntreprinderilor este de 7,2%, în timp ce la întreprinderile mici aceasta este de 7,1%. În schimb, corporațiile prezintă un risc mai scăzut, cu o rată de neperformanță situată sub pragul de 5%. Cele mai mari rate de neperformanță se regăsesc în sectoarele de agricultură, construcții și industrie.
Situația este critică în cazul creditelor accesate de companii care beneficiază de garanții de stat, unde rata de neperformanță a urcat la 11,3%. Gabriela Folcuț a subliniat că, deși garanțiile de stat sunt esențiale pentru a ajuta antreprenorii să acceseze finanțări, este vital să monitorizăm consecințele după acordarea acestor credite. Această diferență de performanță între creditele standard și cele cu garanții de stat evidențiază o vulnerabilitate majoră în portofoliul de împrumuturi.
O problemă majoră identificată este gradul ridicat de subcapitalizare al companiilor, fenomen care limitează accesul la fonduri europene și la creditele bancare. Gabriela Folcuț a menționat că creditul comercial are o pondere de doi la unu față de creditul bancar, ceea ce crește riscul de insolvență în perioade de criză economică. În prezent, există aproximativ 26.000 de companii în insolvență, iar acestea generează 30% din totalul creditului neperformant.
În ciuda acestor riscuri, sistemul bancar dispune de capacitatea necesară pentru a finanța economia, având indicatori de solvabilitate și lichiditate ridicați. Gabriela Folcuț a precizat că este esențial să se mențină stabilitatea financiară la nivel național. De asemenea, a subliniat importanța accesării fondurilor europene operaționale, în contextul în care nu mai este disponibil PNRR, pentru a susține dezvoltarea economică.
Evoluția indicatorilor de neperformanță reflectă presiunea economică la care sunt supuse companiile românești, în special cele din sectoarele productive. Monitorizarea acestor date este crucială pentru stabilitatea sistemului financiar, având în vedere impactul pe care insolvențele și subcapitalizarea îl au asupra capacității de creditare a băncilor și asupra accesului la resurse externe pentru dezvoltare.