Rata de neperformanță a creditelor contractate de companiile din România a ajuns la nivelul de 5,6%. Această cifră reprezintă o creștere de 1,1 puncte procentuale în comparație cu datele din martie 2025, conform informațiilor furnizate de Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Situația indică o deteriorare a capacității unor firme de a-și achita obligațiile financiare către instituțiile bancare.
Analiza portofoliului de credite relevă diferențe majore în funcție de dimensiunea entităților economice. Microîntreprinderile registrează cea mai mare problemă, cu o rată de neperformanță de 7,2%, în timp ce pentru întreprinderile mici indicatorul este de 7,1%. În schimb, corporațiile prezintă un risc mult mai scăzut, având o rată de neperformanță situată sub pragul de 5%. Gabriela Folcuț explică faptul că IMM-urile sunt mai vulnerabile la șocurile economice din cauza resurselor financiare limitate.
Un segment critic este reprezentat de creditele care beneficiază de garanții de stat, unde rata neperformanței este de 11,3%. Deși aceste garanții sunt menite să faciliteze accesul la finanțare pentru firmele fără suficiente garanții proprii, ele nu elimină riscul de neplată. Gabriela Folcuț a subliniat că, în ciuda sprijinului oferit pentru sectorul antreprenorial, trebuie monitorizat constant ce se întâmplă cu aceste împrumuturi după faza de accesare.
Problemele financiare sunt vizibile și prin numărul de insolvențe, care a ajuns la aproape 26.000 de companii. Aceste entități generează o parte semnificativă din totalul creditelor neperformante, reprezentând 30% din acest segment al portofoliului bancar. În plus, subcapitalizarea companiilor românești rămâne o problemă majoră, limitând accesul firmelor la fonduri europene sau la finanțarea bancară, chiar dacă au fost introduse măsuri speciale pentru creșterea capitalizării.
Riscul de insolvență este amplificat și de ponderea mare a creditului comercial, care este de două ori mai mare decât creditul bancar. În perioade de criza economică, chiar și de intensitate medie, creșterea acestui tip de credit poate pune presiune pe stabilitatea firmelor. Gabriela Folcuț a menționat că, deși România nu mai beneficiază de fondurile PNRR, companiile pot încă utiliza fondurile europene operaționale disponibile.
Sistemul bancar menține însă o capacitate de finanțare a economiei, având indicatori de solvabilitate și lichiditate ridicați. În contextul economic actual, stabilitatea financiară la nivel național rămâne un obiectiv central pentru menținerea acestor indicatori pozitivi. Deși riscurile de neplată sunt în creștere, băncile dispun de resursele necesare pentru a susține activitatea economică prin continuarea acordării de credite.