O mare parte dintre tinerii din România se află într-o situație de inactivitate economică și educațională. Conform raportului „Education at a Glance 2026” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), aproximativ 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire profesională în anul 2025. Această cifră este cu nouă puncte procentuale mai mare decât media de 14% înregistrată în statele membre OCDE.
Această categorie de persoane, cunoscută sub denumirea de NEET, include indivizii care nu sunt încadrați în muncă și nu participă la procese de educație sau formare profesională. Organizația avertizează că perioadele de inactivitate prelungite la începutul parcursului profesional pot avea efecte negative de durată asupra veniturilor și asupra parcursului socio-economic al acestor persoane. În România, ponderea acestor tineri reprezintă o provocare majoră, având în vedere că rata de 23% depășește considerabil media internațională de 14%.
Nivelul de educație al populației române arată și alte diferențe față de media OCDE. În 2025, doar 19% dintre adulții din România, cu vârste între 25 și 64 de ani, aveau studii universitare, în timp ce la nivelul OCDE acest procent a atins un nivel record de 43%. Totodată, în România, 56% dintre acești adulți aveau studii liceale sau postliceale, o valoare care depășește media de 39% raportată la nivelul organizației. Datele indică și o scădere a calificărilor profesionale de nivel liceal la generațiile tinere.
Educația influențează direct veniturile și tipul de activitate desfășurată. În România, persoanele care lucrează cu normă întreagă și au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă, în medie, cu 11% mai puțin decât media națională. Diferența este de 8% pentru absolvenții de liceu vocațional și de 18% pentru cei care nu au terminat liceul. De asemenea, studiile superioare facilitează munca de acasă: 10% dintre angajații cu studii universitare din România lucrează de acasă, comparativ cu doar 2% în cazul celor cu studii liceale sau postliceale.
În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului în rândul tinerilor adulți români cu studii superioare a cunoscut o scădere semnificativă. Această indicator a coborât de la 6% în anul 2015 la 3% în anul 2025. La nivelul statelor OCDE, pentru care există date comparabile, rata medie de șomaj pentru această categorie a scăzut, în aceeași perioadă, de la 7% la 5%. Această evoluție arată o integrare mai bună a absolvenților de universitate în forța de muncă.
Indicatorul NEET este utilizat la nivel internațional pentru a monitoriza excluziunea socială și economică a tinerilor care nu reușesc să facă tranziția de la educație la piața muncii. Monitorizarea acestor date este esențială pentru guvernele statelor membre, deoarece o rată ridicată de tineri neangajați și neinstruiți poate semnala probleme structurale în sistemul de învățământ și în capacitatea economiei de a absorbi forța de muncă tânără.