Economia României a intrat într-o etapă de încetinire, pierzând din ritmul de dezvoltare observat în anii de boom. Conform unui raport ING, viteza de creștere potențială a economiei a coborât la aproximativ 2%, o valoare semnificativ mai mică față de intervalul de 3,5%-3,75% înregistrat înainte de pandemie. Această scădere indică faptul că investițiile masive nu mai sunt suficiente pentru a susține ritmurile de creștere din perioada de expansiune economică anterioară.
Analiza economiștilor ING subliniază că o revenire către un ritm de 2,4%-2,7% în următorii ani va depinde în mod crucial de productivitate, de forța de muncă și de capacitatea companiilor de a utiliza infrastructura nouă pentru activitate economică eficientă. În prezent, economia românească a crescut cu doar 0,7% în 2025 și se estimează că va înregistra o contracție anuală în anul 2026. O revenire la un ritm de aproximativ 2,2% este anticipată pentru perioada 2027-2028.
Slăbiciunea actuală este considerată de către experți ca fiind de natură ciclică, fiind influențată de consolidarea fiscală, inflația ridicată, consumul redus și cererea externă slabă. Aceste factori împing PIB-ul efectiv sub capacitatea reală a economiei. Totuși, ING consideră că actuala încetinire ar putea exagera amploarea daunelor structurale, sugerând că, pe măsură ce presiunile ciclice se estompează, creșterea potențială ar putea reveni la niveluri mai ridicate între 2,4% și 2,7% în perioada 2027-2029.
O problemă majoră este scăderea productivității, care a trecut de la o creștere de aproximativ 4,5% pe an în perioada 2015-2019 la doar 2,0% în intervalul 2020-2025. De asemenea, demografia exercită o presiune negativă, populația României scăzând de la 23,2 milioane în 1990 la 19,0 milioane în 2025. Pentru a susține o creștere de peste 3,0%, ar fi necesară o utilizare mult mai intensă a forței de muncă și un randament mult mai bun al investițiilor în ceea ce privește productivitatea.
Investițiile rămân la un nivel ridicat, reprezentând aproximativ un sfert din PIB, însă provocarea principală este difuzia tehnologiei și a practicilor eficiente către restul sectorului de business. Deși infrastructura de transport, energetică și digitală mărește stocul de capital, câștigurile de productivitate apar cu întârziere. După ce Facilitatea de Redresare și Reziliență se încheie în august 2026, transferul de la investițiile publice la cele private va deveni un factor decisiv pentru sustenabilitatea creșterii.
Istoric, România a reușit să reducă decalajul față de Europa de Vest, PIB-ul pe cap de locuitor, la standardele puterii de cumpărare, crescând de la aproximativ 44% din media UE în 2007 la 78% estimat pentru 2025. Deși procesul de convergență continuă, câștigurile ușoare au dispărut, iar ritmul de dezvoltare va fi acum dictat de eficiența utilizării resurselor existente, nu doar de acumularea de capital.