Evoluția leului este strâns legată de capacitatea președintelui Nicușor Dan de a forma un nou guvern și de evitarea organizării unor alegeri anticipate. Raportul Bloomberg Intelligence indică faptul că moneda națională este subevaluată cu 4,1% față de euro, înregistrând cel mai ridicat nivel de subevaluare din regiunea EMEA. Această situație apare într-un context de incertitudine politică, în care eșecul candidaturilor anterioare de prim-ministru pune sub semnul întrebării stabilitatea fiscală a țării.
Perspectiva pe termen scurt rămâne tensionată, deoarece lipsa unui guvern poate favoriza opoziția și risca blocarea consolidării fiscale. Dacă nu se ajunge la un consens până la sfârșitul lunii noiembrie, există riscul ca opoziția să solicite alegeri anticipate, un scenariu în care formațiunea AUR este considerată favorabilă. În acest caz, instrumentele de susținere a economiei ar putea fi limitate la furnizarea de lichiditate de către banca centrală și la utilizarea unui curs de schimb mai slab.
Pe termen mediu, prognozele sunt neutre, în timp ce pe termen lung există un potențial de apreciere dacă se reușește implementarea unor reforme economice. Succesul acestor măsuri depinde de stimularea investițiilor și de o cooperare mai eficientă cu UE, proces care a ajutat deja la prevenirea unor retrogradări de rating. Reducerea ratelor dobânzii, care este anticipată pentru primul trimestru din 2027, ar putea atenua impactul măsurilor de austeritate asupra consumului și investițiilor.
Deficitul de cont curent, care a ajuns la 8% din PIB în 2025, reprezintă un factor major care limitează sprijinul pentru economia frânată de o înăsprire fiscală severă. Deși deficitul s-a redus ușor la 7,8% în perioada de 12 luni încheiată în iulie 2026, evoluția nefavorabilă a raportului de schimb a menținut valoarea importurilor la un nivel ridicat. O redresare reală a monedei necesită o creștere a exporturilor, în special către piețele din Germania.
Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% din august 2024, în ciuda presiunilor inflaționiste și a depreci easei leului. Inflația a prezentat fluctuații semnificative, accelerând la 7,9% în iunie 2025 după expirarea plafonării prețurilor la energie, pentru a scădea ulterior la 6,2% în septembrie 2026. BNR estimează că inflația va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului 2026, influențată de costurile cu energia și de conflictele geopolitice.
Contextul economic general este marcat de o consolidare fiscală necesară, însă și de presiuni asupra stabilității financiare. În perioada recentă, rezervele totale ale României au scăzut cu 4,7 miliarde EUR, ajungând la 72,3 miliarde EUR la sfârșitul lunii septembrie, pe fondul ieșirilor de capital cauzate de incertitudinea politică. Această scădere reflectă volatilitatea pieței într-un moment în care guvernul încearcă să mențină ratingurile de credit la nivelul de „investment-grade”.