Senatorul PNL Lucian Rusu a depus o inițiativă care vizează elaborarea unei hărți naționale a oportunităților industriale asociate gazelor naturale. Propunerea are ca scop principal identificarea proiectelor care sunt viabile și evaluarea investițiilor necesare pentru dezvoltarea acestora. Prin această măsură, autorul urmărește să determine exact piețele de desfacere și numărul de locuri de muncă ce ar putea fi create în urma procesului de valorificare a resurselor energetice ale țării.
Obiectivul central al acestei inițiative este transformarea resurselor de gaze naturale ale României într-un avantaj competitiv pentru sectorul industrial. Lucian Rusu subliniază că această hartă nu va fi utilizată pentru a desemna câștigători, ci va servi ca instrument de identificare a proiectelor care sunt competitive din punct de vedere economic. Pentru succesul acestui demers, senatorul consideră că este necesară o infrastructură funcțională, capacități de stocare adecvate și interconectări eficiente.
Senatorul a subliniat importanța accesului concurențial la rețele și a existenței unor contracte care să ofere predictibilitate actorilor economici, acolo unde acest lucru este justificat economic. Lucian Rusu a menționat că securitatea energetică nu se rezumă doar la cantitatea de gaze produse pe plan intern. Factori precum evoluțiile geopolitice, prețurile de pe piețele internaționale și concurența pentru gazele naturale lichefiate (GNL) influențează direct costurile suportate de companii și de consumatori.
Producția internă nu poate izola România de dinamica pieței europene, deoarece gazele sunt tranzacționate într-un sistem interconectat. Prețurile regionale și costurile de transport rămân factori critici care influențează direct competitivitatea industriei naționale. Lucian Rusu atrage atenția asupra faptului că aceste variabile externe afectează capacitatea de dezvoltare a sectorului industrial, indiferent de volumul de producție locală, impunând o abordare strategică a resurselor disponibile.
Inițiativa este lansată într-un moment în care ponderea industriei în economia României este în scădere. Conform Raportului de țară al Comisiei Europene pentru 2026, aportul industriei la PIB a scăzut de la aproximativ 25% în 2015 la sub 17% în 2025. În același interval, producția industrială a înregistrat o scădere de 0,9% în 2025, afectând în mod special sectoare precum industria chimică și metalurgia.
Contextul energetic european este marcat de o creștere semnificativă a importurilor de GNL, cu o creștere de 20%, în timp ce livrările din Statele Unite au avansat cu 45%. Datele ACER indică faptul că, la finalul iernii, stocurile subterane de gaze din Europa au coborât sub pragul de 30% din capacitate totală, evidențiind volatilitatea și presiunea asupra resurselor de stocare.