O nouă propunere legislativă, înregistrată sub numărul B563/2026 la Senat, vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat și a Codului Civil. Propunerea impune companiilor obligația ca aproape toate contractele care necesită o formă scrisă sub semnătură privată să fie întocmite de un avocat. Această măsură ar putea genera costuri suplimentare semnificative pentru mediul de afaceri, în contextul în care taxele și prețurile la energie sau combustibil au crescut deja recent.
Conform textului propus pentru Codul Civil, atunci când legea solicită forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, înscrisul constatator trebuie întocmit de un avocat, dacă legislementul nu prevede altfel. Această schimbare ar viza documente esențiale precum contractele de muncă, actele adiționale pentru mărirea salariului, contractele de asigurare sau actele de înființare și modificare ale firmelor. Astfel, companiile ar fi obligate să apeleze la servicii juridice externe pentru acte pe care le gestionează singure de decenii.
Impactul financiar asupra companiilor mici va fi considerabil, având în vedere că, conform ghidului UNBR, întocmirea unui contract costă 710 lei. În timp ce marile companii dispun deja de proprii departamente juridice, firmele mici vor trebui să plătească aceste onorarii pentru fiecare document necesar. Există temeri că aceste costuri administrative noi vor fi transferate în final către populație, prin creșterea prețurilor la bunuri și servicii, adăugând un nou strat de birocrație și stres pentru antreprenori.
Inițiativa ridică și semne de întrebare privind rolul juriștilor din cadrul companiilor, deoarece aceștia ar putea fi marginalizați în procesul de redactare a documentelor. De asemenea, propunerea ar putea viza controlul asupra activităților online care oferă consultanță juridică, riscând să limiteze accesul la informație sau utilizarea inteligenței artificiale pentru sfaturi juridice. Ințiatorii propunerii sunt avocați care ocupă funcții de conducere în cadrul UNBR, ceea ce alimentează suspiciunile privind un interes profesional direct.
Această tentativă legislativă amintește de o propunere anterioară a Camerei de Comerț, prin care se dorea impunerea unei vize de la această organizație pentru situațiile financiare anuale ale firmelor. Spre deosebire de proiectul Camerei de Comerț, care nu a fost adoptat, propunerea actuală a UNBR rămâne în proces de analiză. În ambele cazuri, discuțiile vizează organizații nonprofit care ar putea impune cerințe suplimentare de plată pentru entitățile economice.
În peisajul economic actual, presiunea asupra consumatorilor și companiilor este accentuată de multiple factori de instabilitate. În timp ce companiile gestionează costurile cu energia și impozitele, astfel de reglementări pot adăuga o povară administrativă suplimentară. Contextul general este marcat de o volatilitate a prețurilor care afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor și capacitatea de investiții a sectorului privat.