Proiecțiile Comisiei Europene indică faptul că datoria publică a României ar putea atinge nivelul de circa 90% din PIB în anul 2035. Această estimare este realizată în cadrul unui scenariu în care nu vor fi implementate noi măsuri de politică fiscală pentru consolidarea bugetului. Raportul Debt Sustainability Monitor (DSM) analizează evoluția datoriilor pe un orizont de zece ani, evaluând riscurile pentru sustenabilitatea fiscală a statelor membre.
Analiza realizată de experții Erste Group Research relevă o îmbunătățire a perspectivei privind datoria publică pentru anul 2035, comparativ cu estimările anterioare. Există o scădere de aproximativ 15 puncte procentuale între calculele din 2024 și cele din 2025 ale Comisiei Europene. Totuși, această revizuire în jos nu oprește tendința de creștere, deoarece datoria rămâne pe o traiectorie ascendentă pe termen scurt, pornind de la un nivel de aproximativ 58% din PIB în 2025.
România este clasificată în categoria țărilor care prezintă un risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale. Această poziționare este cauzată de un deficit bugetar care a fost semnificativ, deși se observă o tendință de scădere. Deficitul a trecut de la 9,3% (ESA) din PIB în anul 2024 la 7,9% în 2025, iar autoritățile se așteaptă ca acest indicator să continue să scadă pe viitor, în ciuda vulnerabilităților fiscale rămase.
Calculul sustenabilității datoriilor din raportul DSM include o serie de ipoteze economice complexe. Acestea vizează soldurile bugetare primare structurale, excluzând cheltuielile cu dobânzile, precum și evoluția creșterii economice și a ratelor dobânzilor. De asemenea, proiecțiile țin cont de rata inflației și de impactul cheltuielilor necesare pentru gestionarea procesului de îmbătrânire a populației, factori care influențează direct capacitatea de plată a statului.
În regiune, România nu este singura țară care se confruntă cu creșteri ale datoriei publice. Analistii au observat evoluții similare în Ungaria, Polonia și Slovenia, unde ponderea datoriei în PIB ar putea depăși pragul de 100% în următorii zece ani. Deși multe economii din Europa Centrală și de Est au niveluri de datorie mai mici decât cele din Europa Occidentală, deficitele primare și costurile cu serviciul datoriei pot eroda acest avantaj.
Monitorizarea sustenabilității datoriilor publice este un proces esențial pentru stabilitatea zonei euro și a economiilor europene. Raportul Debt Sustainability Monitor oferă o imagine de ansamblu asupra capacității statelor de a-și gestiona obligațiile financiare pe termen lung. Aceste date sunt utilizate pentru a evalua dacă politicile fiscale actuale sunt suficiente pentru a menține indicatorii macroeconomici într-un interval de siguranță pentru creditori și investitori.