Programul Tomata, lansat în anul 2017 pentru a susține producția autohtonă de tomate, a reușit să extindă semnificativ suprafețele cultivate în spații protejate din România. Totuși, în ciuda creșterii capacității de producție, legumicultorii se lovesc de dificultăți majore în ceea ce privește comercializarea recoltei. Aceștia se confruntă cu prețuri fluctuante și cu lipsa unor mecanisme de piață care să garanteze o valorificare profitabilă a produselor agricole.
În județul Olt, un lider în acest sector, suprafața declarată pentru cultivarea legumelor a ajuns la 1.360 de hectare în 2026, de la aproximativ 850 de hectare înregistrate în 2024. Deși numărul fermierilor înscriși a scăzut de la aproape 7.923 în primul ciclu al anului 2024 la puțin peste 5.000 în 2025, suprafața totală cultivată continuă să crească. Această evoluție este susținută de un sprijin financiar de 1,5 euro pe metru pătrat eligibil, conform reglementărilor pentru perioada 2025–2027.
Directorul-adjunct al Direcției Agricole Județene Olt, Liliana Ispas, explică faptul că aproximativ 80% dintre fermieri și-au mărit suprafața an de an de la lansarea programului. Subvenția a încurajat investițiile constante, permițând trecerea de la ferme de subzistență la exploatații mai mari. Totuși, aceasta nu rezolvă problema de piață, iar producătorii ar putea beneficia de modernizare sau de mici unități de procesare pentru a evita pierderile cauzate de supraproducție.
Lipsa depozitelor de stocare rămâne un obstacol critic pentru stabilitatea economică a legumicultorilor. Fermierii subliniază că, fără infrastructură de depozitare, marfa perisabilă trebuie vândută rapid, adesea la prețuri foarte mici. Ilie Ursu, un legumicultor din Olt, menționează că existența depozitelor ar permite creșterea volumelor de producție și ar facilita exportul, aducând venituri suplimentare la bugetul țării prin vânzarea tomatelor pe piețele externe.
În prezent, comercializarea se face prin documente înregistrate în e-factura, proces care a devenit mai ușor de gestionat pentru fermieri. Deși există propuneri de a susține și etapa de vânzare, situația actuală rămâne una de incertitudine pentru mulți producători. Unii fermieri reușesc să vândă în regim en-gros la prețuri de 8-10 lei pe kilogram, dar mulți alții sunt forțați să accepte prețuri de sub 3 lei pe kilogram în perioadele de supraproducție.
Programul de sprijin pentru legumele din spații protejate a evoluat de la o limitare strictă la 1.000 de metri pătrați la o deschidere către suprafețe mult mai mari. Această schimbare a permis fermierilor care gestionează proiecte europene să integreze subvenția în bugetul total al fermei. În prezent, sprijinul este reglementat pentru un ciclu de trei ani, vizând stabilitatea producției de legume în spații protejate.