Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat faptul că posibilitatea introducerii unor noi taxe și impozite în anul 2027 rămâne deschisă, deși a precizat că nu dorește implementarea unor astfel de măsuri. Această perspectivă apare în contextul presiunilor exercitate asupra bugetului de stat și al creșterii costurilor aferente dobânzilor pentru datoria publică. Deciziile fiscale vor fi influențate de necesitatea de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice într-un climat economic dificil.
Alexandru Nazare a subliniat că bugetul de stat se confruntă cu costuri ridicate pentru dobânzile datoriei publice. Ministrul a menționat că în acest an sumele depășesc 60 de miliarde, iar pentru anul viitor este estimată o creștere a acestor costuri la peste 70 de miliarde. Această evoluție financiară pune presiune pe capacitatea de finanțare a statului, în condițiile în care următoarele evaluări relevante ale agențiilor de rating sunt programate pentru perioada ianuarie-februarie 2027.
Analistul Adrian Negrescu a avertizat că populația română nu mai are capacitatea de a suporta noi majorări fiscale, având în vedere scumpirile și încetinirea economiei. Conform acestuia, România trebuie să plătească 21 de miliarde de euro în contul datoriei în 2027, o sumă record. Negrescu susține că orice taxă suplimentară pe muncă sau consum va duce la creșterea prețurilor și la scăderea consumului, afectând direct obiectivele bugetare ale statului.
Economistul Silviu Gresoi a punctat că soluția pentru echilibrarea bugetului nu poate consta doar în creșterea taxelor, având în vedere inflația de 6,61% și scăderea consumului cu 5% în primele opt luni. El a explicat faptul că pentru multe familii, noile taxe ar însemna renunțarea la cheltuieli esențiale. Pentru companii, presiunea fiscală poate duce la amânarea investițiilor sau la blocarea angajărilor, afectând astfel capacitatea economiei de a crește.
În ceea ce privește ratingul de țară, România se situează la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă. Silviu Gresoi a menționat că reducerea deficitului de la 5,35% la 3,82% din PIB în primele nouă luni este un progres, dar nu este suficientă pentru eliminarea riscurilor. Agențiile de rating monitorizează evoluția datoriei publice și credibilitatea măsurilor bugetare pentru a decide dacă se va produce o retrogradare a calificativului de credit.
Situația ratingului suveran al României este determinată de evaluările agențiilor S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch. Deși România se află în categoria recomandată investițiilor, toate cele trei agenții au menținut o perspectivă negativă asupra acestui rating. Această perspectivă indică faptul că riscurile privind evoluția finanțelor publice rămân prezente și că o eventuală înrăutări a situației bugetare poate duce la pierderea calificativului de investiții.