Guvernul alocă anual peste 802 milioane de lei pentru Programul pentru Școli, o inițiativă destinată celor 1,86 milioane de preșcolari și elevi din România. Scopul teoretic al acestui program este oferirea unei gustări sănătoase în cadrul orelor de curs. Totuși, structura financiară a acestui sistem arată că resursele europene sunt insuficiente pentru a acoperi costurile totale ale programului.
Din suma totală alocată, ajutorul financiar provenit de la Uniunea Europeană însumează doar 89 de milioane de lei. Diferența de aproape 713 milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 89% din întregul buget, este achitată direct din bugetul național de stat. Această diferență este acoperită prin taxele și impozitele plătite de cetățeni, deoarece fondurile europene sunt limitate prin plafoane fixe stabilite la Bruxelles.
În cadrul programului, peste 376 de milioane de lei sunt direcționate către produse lactate, în timp ce alte 242 de milioane de lei sunt alocate pentru panificație. Din cauza inflației din ultimii ani, costurile reale ale alimentelor au crescut substanțial. Pentru a menține licitațiile active, statul român a fost nevoit să mărească alocarea financiară zilnică pentru fiecare elev, preluând integral diferențele de cost din resurse proprii.
Procedurile de achiziție sunt gestionate descentralizat de primării sau consilii județene, folosind criteriul prețului cel mai mic. Această metodă duce adesea la livrarea unor produse de calitate îndoielnică, precum cornuri tari, biscuiți uscați sau lactate cu termen scurt de valabilitate. În plus, întârzierile birocratice și contestările licitațiilor fac ca distribuția alimentelor să înceapă uneori cu două sau trei luni după începutul anului școlar.
Lipsa spațiilor de depozitare și de refrigerare în școlile rurale limitează capacitatea de stocare, forțând livrările să fie sporadice. Din cauza meniului limitat și a calității scăzute, tone de hrană ajung zilnic la gunoi direct din băncile elevilor. Programul, care a început în 2002 sub numele de Programul Cornul și Laptele cu 110 milioane de lei, s-a extins semnificativ, dar întâmpină aceleași probleme de calitate și logistică.
Programul pentru Școli funcționează într-un cadru de achiziții publice unde competiția pe preț afectează direct standardele nutriționale. Deși fondurile sunt mari, mecanismele de licitare descentralizate și constrângerile bugetare europene forțează statul să finanțeze majoritatea costurilor din propriile resurse, într-un sistem marcat de risipă alimentară și probleme de depozitare.