Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat 28 de linii directoare pentru economia României, axate pe reducerea deficitului și reformarea administrației publice. Programul propus de noul lider desemnat vizează continuarea direcțiilor stabilite de cabinetul Bolojan, dar introduce și noi obiective de relaxare fiscală. Printre principalele promisiuni se numără indexarea pensiilor și a alocațiilor începând cu anul 2027, precum și intenția de a reveni treptat la cota de TVA de 19%.
În ceea ce privește fiscalitatea, Mureșan propune menținerea cotei unice de impozitare și înghețarea impozitelor noi pentru anul 2027. O noutate semnificativă este faptul că, începând cu iulie 2027, jumătate din sumele economisite prin reforma administrației ar urma să fie direcționate către reducerea taxelor pe salarii. Această abordare urmărește să întoarcă o parte din economiile statului direct către angajați, spre deosebire de abordarea anterioară care s-a concentrat strict pe limitarea cheltuielilor.
Reforma administrației publice include reducerea numărului de secretari de stat și comasarea instituțiilor cu atribuții similare pe baza unui audit funcțional. Mureșan a menționat că va propune o comasare voluntară a comunelor pentru a crește eficiența și capacitatea de absorbție a fondurilor europene. De asemenea, documentul prevede sprijin financiar pentru localitățile care decid să se asocieze pentru a construi împreună infrastructură esențială, precum drumuri, școli sau rețele de apă.
Guvernanța companiilor de stat rămâne un punct central, cu menținerea indicatorilor de performanță și a selecției conducerilor pe criterii de competență. Mureșan propune listarea unor companii la bursa de valori, utilizând veniturile din aceste procese pentru investiții, nu pentru cheltuieli curente. O parte din aceste fonduri ar putea fi direcționate către conturi de economii destinate copiilor, care vor deveni accesibile la vârsta de 18 ani.
În sectorul energetic, programul păstrează proiectele majore, precum reactoarele de la Cernavodă, exploatarea gazelor din Marea Neagră și dezvoltarea capacităților hidroenergetice. Premierul desemnat subliniază că aceste investiții sunt esențiale pentru reducerea dependenței de importuri și pentru obținerea unor facturi mai mici. Pentru familiile cu venituri reduse, se propune sprijin direct pentru plata gazelor, alături de modernizarea sistemelor de termoficare în marile orașe.
Contextul economic rămâne unul dificil, având în vedere că guvernarea Bolojan a preluat un deficit de 7,65% din PIB în 2025, echivalentul a 146,03 miliarde lei. Comisia Europeană estima pentru anul 2025 o creștere economică de doar 0,7%, în timp ce inflația medie era prognozată la 7%. Aceste cifre indică un spațiu de manevră foarte restrâns pentru noul cabinet în perioada imediat următoare.
Infrastructura de transport va prioritiza finalizarea proiectelor deja începute, cu publicarea costurilor și a termenelor pentru fiecare șantier. Sunt menționate explicit autostrăzile Sibiu–Pitești, Moldova, Transilvania și Unirii, precum și modernizarea căii ferate. În paralel, pentru mediul de afaceri, se propune plata la timp a datoriilor de către stat și introducerea unor declarații precompletate, inclusiv pentru persoanele fizice autorizate (PFA).