Guvernul Luca Niculescu a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, care pune accent pe consolidarea fiscală și stimularea economiei. Documentul propune reducerea deficitului bugetar fără a impune șocuri fiscale majore, vizând în același timp relansarea producției interne și reformarea administrației publice. Planul include măsuri precum indexarea pensiilor, modificarea regimului fiscal pentru afaceri și investiții masive în sectoare strategice precum energia, infrastructura și apărarea națională.
Pe plan fiscal, Executivul propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, fără alte amânări. În același timp, se dorește menținerea principiului cotei unice de impozitare și o revizuire a sistemului de accize pe baza unui calendar predictibil. Guvernul vizează reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030, urmând ca cheltuielile de personal din sectorul public să scadă treptat de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.
Sectorul administrativ va trece printr-o reorganizare profundă, începând cu un audit al ministerelor și agențiilor în primele șase luni de guvernare. ANAF va fi reorganizată pentru a crește veniturile prin controale bazate pe analiza de risc și pentru a combate evaziunea fiscală. Un element nou este introducerea sistemului de „scoring fiscal pozitiv”, care va permite contribuabililor corecți rambursări mai rapide, proceduri simplificate și un număr mai mic de controale, facilitând astfel relația dintre cetățeni și stat.
În ceea ce privește protecția socială, pensiile ar urma să fie indexate începând din anul 2027, însă aplicarea acestor majorări depinde de sustenabilitatea bugetară și de resursele financiare disponibile. Guvernul propune, de asemenea, actualizarea anuală a salariului minim și un pachet de sprijin pentru familii, inclusiv un proiect de fertilizare in vitro pentru până la 10.000 de beneficiari anual, cu un plafon de 15.000 de lei. Pentru tineri, programul „Primul loc de muncă” vizează aproximativ 21.000 de persoane din categoria NEET.
Investițiile în infrastructură și energie reprezintă piloni centrali ai acestui plan de dezvoltare economică. România urmărește depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, cu proiecte prioritare precum A1 Sibiu-Pitești sau A7. În sectorul energetic, se prevede dezvoltarea unor capacități noi de producție de aproximativ 5.800 MW până la sfârșitul anului 2027, din care 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile, completând astfel strategia de securitate energetică.
Aceste direcții de dezvoltare se încadrează într-un context de modernizare a statului prin digitalizare și utilizarea tehnologiilor avansate. Programul de guvernare include, de asemenea, utilizarea inteligenței artificiale în administrație și în combaterea criminalității organizate. Toate aceste reforme, de la infrastructură la sănătate și educație, sunt condiționate de existența unui spațiu fiscal adecvat și de identificarea surselor de finanțare necesare pentru implementarea lor efectivă.