Premierul desemnat, Luca Niculescu, a prezentat în fața Parlamentului un program de guvernare axat pe numeroase promisiuni de sprijin financiar și investiții. Discursul său a inclus măsuri precum indexarea pensiilor, creșterea salariilor și facilități fiscale pentru companii, într-un context economic marcat de un deficit bugetar semnificativ. Lista angajamentelor vizează atât protecția socială, cât și dezvoltarea sectoarelor strategice precum energia și agricultura, în ciuda dificultăților financiare ale statului.
În ceea ce privește protecția socială, Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu anul 2027, după perioada de îngheț din 2025 și 2026. Acesta a menționat că pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de un sprijin țintit. Totodată, premierul desemnat a promis asistență pentru familiile cu venituri mici în fața facturilor ridicate la energie, fără însă a preciza sumele exacte sau mecanismele de plată.
Pentru mediul de afaceri, Luca Niculescu a propus eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, menținând în același timp cota unică pentru a oferi predictibilitate. Guvernarea propune investiții în noi capacități de producție, stocare și modernizarea rețelelor pentru a reduce costul electricității în industriile strategice. Un obiectiv concret este aducerea în sistem a aproape 6.000 de megawați noi de energie până la finalul anului 2027, o capacitate de aproape trei ori mai mare decât cea a centralei de la Cernavoda.
Sectorul agricol și cel educațional primesc, de asemenea, atenție prin dezvoltarea sistemelor de irigații și extinderea programelor sociale. Luca Niculescu a vorbit despre creșterea valorii adăugate în agricultură prin capacități de procesare și despre extinderea programelor „Masă sănătoasă” și „Școală după școală”. În plan extern, premierul desemnat a declarat că România trebuie să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, oferind asistență politică, diplomatică și concretă autorităților de la Chișinău.
Aceste promisiuni de cheltuieli apar într-un moment în care economia României ar putea crește doar cu 0,1% în acest an, conform prognozei Comisiei Europene din mai 2026. Inflația este estimată la 7%, iar deficitul bugetar la 6,2% din PIB. De asemenea, datele de la INS indică faptul că economia României a scăzut în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce pune presiune pe resursele disponibile pentru noile măsuri.
Situația fiscală rămâne critică, deoarece în primele opt luni ale anului gaura din buget a ajuns la 59,42 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar costurile împrumuturilor sunt ridicate, un leu din zece încasat de stat fiind direcționat către plata dobânzilor. Luca Niculescu a subliniat că nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor.