Fondul Monetar Internațional a emis noi prognoze pentru economia României, indicând o perioadă de instabilitate economică. Instituția anticipează o contracție a produsului intern brut cu 0,5% în anul 2026, marcând o schimbare majoră față de estimările optimiste din primăvară. Această revizuire conturează un scenariu de recesiune, urmat de o revenire mult mai lentă a activității economice în perioada următoare, afectând atât creșterea, cât și stabilitatea pieței muncii.
Evoluția economică pentru anul 2026 este marcată de o deteriorare semnificativă a indicatorilor cheie. FMI estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,2%, o valoare revizuită în sus față de pragul de 7,8% prevăzut anterior. În același timp, deficitul de cont curent ar putea crește până la 7% din PIB în 2026, depășind cu 0,2 puncte procentuale estimările vechi. Această combinație de prețuri ridicate și dezechilibre externe reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea macroeconomică.
Perspectiva pieței muncii este, de asemenea, una de îngrijorare conform noilor date furnizate de FMI. Instituția prevede că rata șomajului va crește până la 6,5% în 2026, în comparație cu nivelul de 6,1% estimat pentru anul 2025. Această prognoză este mai pesimistă decât evaluarea anterioară, care anticipa un șomaj de 6% pentru acest an. Creșterea ratei șomajului vine direct ca urmare a încetinirii activității economice și a dificultăților de relansare a producției.
Chiar și după perioada de recesiune, ritmul de recuperare va fi mai scăzut decât se anticipa inițial. Pentru anul 2027, FMI estimează o creștere economică de doar 2,2%, deși în prognoza din primăvară se miza pe un ritm de 2,5%. Inflația pentru 2027 este estimată la 4,1%, o valoare ușor mai mare decât cel 3,9% prevăzut anterior. Această revenire lentă indică faptul că presiunile asupra bugetelor gospodăriilor vor persista pe termen lung.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat importanța disciplinei fiscale pentru menținerea credibilității țării în fața investitorilor. Acesta a declarat că „Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este hotărâtor pentru credibilitatea României. Credibilitatea se dobândește greu și se pierde ușor”. Conform lui Isărescu, politicile economice trebuie să fie calibrate și predictibile pentru a evita efecte severe cauzate de pierderea încrederii partenerilor europeni și a investitorilor externi.
Situația economică este marcată de o volatilitate a prețurilor, având în vedere că rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 6,6%. Această evoluție a prețurilor alimentează incertitudinea privind capacitatea consumatorilor de a gestiona costurile vieții. În contextul în care indicatorii de inflație și deficitul extern sunt sub monitorizare constantă, România se confruntă cu un cadru economic în care gestionarea riscurilor devine prioritară pentru evitarea unei deteriorări și mai profunde.