Economia României urmează să traverseze o etapă de încetinire în anul 2026, înainte de o posibilă redresare în anul 2027. Conform unei prognoze realizate de o companie globală specializată în soluții de risc de credit și informații de afaceri în Europa de Sud-Est, bazată pe datele Eurostat, Produsul Intern Brut ar putea crește cu 2,5% în 2027. Această evoluție urmează să pună capăt unei perioade de ajustare a indicatorilor macroeconomici ai țării.
Pentru anul 2026, creșterea PIB-ului este estimată la un nivel foarte scăzut, fiind menționată o cifră de 0,2% de către Simone Mirani, managing director CRIF Ratings. Totuși, Simone Mirani a precizat că România traversează o etapă de ajustare macroeconomică, cu o creștere estimată la 0,7% în 2026, valoare care rămâne sub media UE-27. Această scădere a dinamicii economice este influențată de măsurile de consolidare fiscală și de presiunile inflaționiste care afectează cererea internă.
Situația inflației reprezintă un alt punct critic în prognozele economice pentru perioada următoare. Rata inflației pentru întreg anul 2026 este estimată la 7,2%, ceea ce ar putea indica o reducere a ritmului de creștere a prețurilor spre finalul anului. Pentru anul 2027, ICAP CRIF prognozează o rată anualizată a inflației de 3,9%, o scădere semnificativă față de nivelul anterior, pe măsură ce eforturile de consolidare a deficitului bugetar încep să producă efecte vizibile.
Theodoros Polydoros, director executiv la ICAP CRIF, a subliniat că aceste eforturi de reducere a deficitului bugetar din 2026 vor începe să dea rezultate în 2027. Aceste schimbări vor putea fi percepute atât la nivelul pieței, cât și la nivelul consumatorilor. Theodoros Polydoros a precizat că prețurile nu vor scădea efectiv, însă viteza cu care acestea cresc se va diminua, oferind o stabilitate mai mare economiei după perioada de volatilitate.
Datele furnizate de INS confirmă dificultățile economice recente, arătând că în trimestrul II al anului 2026, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută. În semestrul I al aceluiași an, scăderea a fost de 0,7% pe seria brută față de perioada precedentă. Sectoare precum comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul, hotelurile și restaurantele au avut o contribuție negativă, în timp ce industria a înregistrat o scădere de 2,9%.
Contextul economic general este marcat de o perioadă de stagflație, o situație în care economia stagnează în timp ce inflația rămâne ridicată. Această stare de „îngheț” economic afectează atât consumul populației, cât și competitivitatea firmelor din România. Deși nu se vorbește despre o recesiune tehnică, condițiile de business sunt sub presiune din cauza costurilor la energie și a volatilității prețurilor, ceea ce necesită măsuri pentru redobândirea încrederii investitorilor.