Datele statistice recente indică faptul că economia României ar putea intra într-un nou ciclu de creștere în anul 2027, cu estimări cuprinse între 1,7% și 2,5%. După o perioadă de încetinire marcată, prognozele sugerează o revenire a ritmului de dezvoltare, deși acesta ar rămâne la jumătate din nivelul de dinaintea anului 2020. Această evoluție depinde însă de capacitatea economiei de a diversifica sursele de creștere, dincolo de investițiile masive în infrastructură.
Sectorul construcțiilor a fost principalul motor al economiei în ultimii ani, contribuind semnificativ la PIB prin utilizarea fondurilor europene. În anul 2025, acest sector a generat singur 0,7 puncte procentuale din creșterea de 0,8% a PIB-ului, având un volum de activitate cu 6,9% mai mare. În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere a valorii adăugate reale, ajungând la doar 74% din nivelul din 2019, sub presiunea costurilor ridicate.
Pentru a susține această revenire în 2027, experții identifică patru vectori esențiali care pot schimba dinamica actuală. Primul este tranziția de la PNRR către fondurile de coeziune 2021–2027, care pot fi utilizate până în 2029. Al doilea vector este programul de apărare SAFE, care oferă acces la 16,7 miliarde de euro, reprezentând o oportunitate pentru reindustrializarea țării prin comenzi directe în uzinele românești, în loc de achiziții de echipamente importate.
Un al treilea factor de stabilitate este sectorul energetic, cu prima extracție de gaze de la Neptun Deep programată pentru anul 2027. Această mișcare ar putea dubla producția internă de gaze, oferind industriei o competitivitate structurală prin scăderea costurilor cu energia. În paralel, se estimează că inflația va reveni în intervalul-țintă la finalul anului 2027, ceea ce ar putea stimula consumul populației prin creșterea puterii de cumpărare și scăderea dobânzilor.
Riscurile care pot compromite aceste prognoze includ instabilitatea politică și incertitudinea legislativă resimțită de antreprenori. Într-un studiu realizat pe 300 de companii, 44% dintre manageri au declarat că instabilitatea fiscală este principala lor îngrijorare, în timp ce 40% se tem de creșterea taxelor. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că o economie care se bazează aproape exclusiv pe șantierele finanțate din bani publici rămâne extrem de vulnerabilă în fața fluctuațiilor economice.
Evoluția economică a României este strâns legată de fluxurile de capital european și de stabilitatea fiscală internă. În contextul în care fondurile din PNRR au fost utilizate masiv pentru proiecte de infrastructură, tranziția către o economie bazată pe producție industrială și consum privat reprezintă o provocare structurală majoră pentru perioada 2027-2029.