Economia României ar putea intra într-o perioadă de stagnare în anul 2027, cu o creștere reală a PIB-ului de doar 0-0,5%. Această prognoză, prezentată de CFA România în cadrul raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, este semnificativ mai scăzută decât estimările unor instituții precum FMI, care anticipează o creștere de 2,5%, sau Comisia Europeană, cu 2,3%. Scenariul de bază indică o revenire foarte slabă, fără a reveni la modelul de creștere bazat pe consum de dinaintea pandemiei.
Analiza realizată de Adrian Codirlașu, președintele CFA România, și Alexandra Smedoiu, vicepreședintele organizației, subliniază dificultatea de a susține o accelerare economică în condițiile actuale. Pentru a atinge media estimărilor externe de 2,2%, ar fi necesar un avans trimestrial de 0,9%, o valoare de peste șapte ori mai mare decât media de 0,1% înregistrată în perioada 2023-2025. În schimb, estimarea de 0-0,5% este mult mai compatibilă cu ritmurile trimestriale de creștere de doar 0,2% observate recent.
Din punct de vedere monetar, cursul de schimb ar putea ajunge la un nivel de 5,4-5,5 lei pentru un euro la sfârșitul anului 2027. CFA România anticipează o depreciere nominală graduală a leului, menționând că raportul indică o scădere de 3,6% a valorii acesteia față de euro de la sfârșitul anului 2025. În ceea ce privește politicile monetare, se estimează că dobânda-cheie ar putea ajunge la 5-5,5% la finalul anului 2027, condiționată de o execuție fiscală credibilă și de continuarea procesului de dezinflație.
Inflația ar urma să se situeze în zona de 4-5%, cu o valoare de aproximativ 4% la finalul anului 2027. Riscurile sunt orientate în sus, fiind alimentate de presiunile de fond din zona serviciilor, a energiei și a prețurilor administrate. De asemenea, deprecierea cursului de schimb poate influența prețurile interne. Consumul ar putea fi sprijinit de o îmbunătățire a veniturilor reale, însă investițiile finanțate din fonduri europene rămân singurul factor care ar putea determina o evoluție superioară scenariului de bază.
Deficitul bugetar este estimat în jurul valorii de 6% din PIB, ceea ce impune o consolidare fiscală continuă. Raportul avertizează că, într-un scenariu negativ, o gestionare mai lentă a deficitului ar putea duce la noi majorări ale taxelor indirecte sau ale accizelor. Datoria publică a ajuns la 59,3% din PIB în 2025, iar Comisia Europeană estimează că aceasta va crește la 63,4% din PIB în 2027. Costurile ridicate ale datoriei ar putea limita capacitatea statului de a direcționa fonduri către investiții.
Sectorul construcțiilor și infrastructura vor rămâne principalul motor al economiei, însă impulsul oferit de PNRR va fi greu de replicat după expirarea termenului de implementare în august 2026. Investițiile vor depinde ulterior de fondurile de coeziune și de împrumuturile SAFE pentru apărare, România având o alocare de 16,7 miliarde de euro. Totuși, CFA România estimează o accelerare mai lentă a acestor investiții față de etapa finală a PNRR, într-un context în care piața muncii arată semne de slăbire.