Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a publicat o nouă prognoză economică prin care estimează că economia României va trece printr-o perioadă de scădere în anul 2026. Conform instituției, PIB-ul real ar putea contracta cu 0,2% pe parcursul acestui an, însă se prevede o revenire la o creștere de 1,8% în anul 2027. Această analiză menține previziunile pentru perioada actuală și pentru anul viitor în linie cu datele furnizate anterior, în iunie.
Analiza indică faptul că în prima jumătate a anului 2026, PIB-ul real a suferit o contracție de 0,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție negativă este rezultatul unei scăderi de 4,6% a producției din sectorul manufacturier, combinată cu o scădere a vânzărilor cu amănuntul și o contracție în sectorul serviciilor. În contrast cu aceste declinuri, sectorul construcțiilor a reușit să înregistreze o creștere, fiind susținut de proiectele de infrastructură care beneficiază de finanțare din partea Uniunii Europene.
Factorii care au afectat cheltuielile gospodăriilor românești includ consolidarea fiscală și nivelul ridicat al inflației. Raportul menționează că inflația IAPC a atins un nivel de 9,7% în luna mai a anului 2026, înainte de a încetini la 6,3% în luna august 2026, rămânând însă la cel mai ridicat nivel din cadrul Uniunii Europene. Deprecierea monedei naționale față de euro și prețurile ridicate la energia utilizată ar putea prelungi aceste presiuni inflaționiste asupra economiei.
În ceea ce privește indicatorii bugetari, deficitul public general a fost cu 37% mai mic în termeni nominali în perioada ianuarie-iulie comparativ cu perioada corespunzătoare din 2025. Cu o reducere de la 7,9% din PIB în 2025, obiectivul de deficit pentru întregul an, stabilit la 6,2% din PIB, pare a fi realizabil. Totuși, riscurile de deteriorare rămân active din cauza incertitudinii privind politica fiscală, a șocurilor la prețurile energiei și a slăbiciunii cererii externe.
Redresarea economică este condiționată de o revenire treptată a cererii gospodăriilor și de finalizarea investițiilor finanțate de UE. De asemenea, o ușoară îmbunătățire a exporturilor, legată de restabilirea parțială a competitivității costurilor, ar putea ajuta la creșterea PIB-ului în a doua jumătate a anului. BERD menționează că această evoluție pozitivă ar putea apărea chiar dacă se va produce o scădere a investițiilor publice în perioada următoare.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de stabilitatea prețurilor și de capacitatea de absorbție a fondurilor europene. În contextul în care inflația a rămas la niveluri ridicate în raport cu restul Europei, gestionarea deficitului public și controlul costurilor la energie sunt elemente critice pentru stabilitatea economică. Monitorizarea acestor variabile este esențială pentru tranziția de la contracția estimată în 2026 către creșterea prognozată pentru anul 2027.