Consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare, Sorin Costreie, a semnalat marți că o parte semnificativă a tinerilor din categoria NEET, care nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație, ar putea fi implicați în activități economice fără forme legale. Analiza sa a fost făcută în cadrul prezentării raportului „OCDE Education at a Glance 2026 - EaG 2026”, document publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Sorin Costreie a explicat că, deși indicatorii pentru această categorie de tineri sunt într-o mică scădere, proporția rămâne enorm de mare. El a subliniat că mulți dintre cei care nu sunt în școală sau în muncă legală sunt, de fapt, prinși în diverse activități pe piața neagră. Consilierul prezidențial a susținut că este necesar să se „foreze” pentru a vedea exact ce se întâmplă în aceste zone de activitate neoficială.
Datele din raportul „OCDE Education at a Glance 2026 - EaG 2026” arată că, în anul 2025, 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani făceau parte din categoria NEET. Această cifră este semnificativ mai mare decât ponderea medie a tinerilor din această categorie în țările OCDE, care a fost de 14% în același an. Perioadele prelungite de inactivitate la această vârstă pot avea efecte negative asupra parcursului socio-economic viitor.
Pe lângă aspectul muncii ilegale, Sorin Costreie a făcut o legătură între acest indicator și rezultatele obținute de România la testele PISA. El a identificat diferența dintre mediul urban și cel rural ca fiind o problemă majoră, menționând că statul român nu reușește să asigure condiții similare copiilor în ambele zone. Această disparitate creează tensiuni și frustrări cu impact direct asupra întregii societăți.
În cadrul prezentării, consilierul prezidențial a mai atras atenția asupra numărului de studenți din țară. El a declarat că, în pofida percepției generale din societate, România are în continuare puțini studenți. Această situație, combinată cu inactivitatea tinerilor, reprezintă o preocupare majoră pentru elaborarea politicilor publice necesare pentru a reduce impactul negativ asupra economiei și a societății.
Situația tinerilor NEET rămâne un subiect critic pentru politicile publice, având în vedere diferențele de performanță față de media țărilor membre OCDE. Raportul OCDE evidențiază necesitatea unor intervenții care să abordeze atât lipsa accesului la educație, cât și integrarea economică a persoanelor care se află în afara sistemelor oficiale de învățământ și de muncă.