Premierul Luca Niculescu a stabilit primele direcții de acțiune ale noului Executiv, concentrându-se pe gestionarea fondurilor europene pentru apărare și pe planificarea fiscală pentru anul 2027. Printre principalele decizii se numără menținerea coordonării programului european SAFE la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, sub responsabilitatea lui Oleg Ungureanu, care preia atribuțiile oficial marți, 27 octombrie. Această mișcare asigură continuitatea mecanismului stabilit anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Programul SAFE este un instrument esențial de finanțare pentru industria de apărare, România fiind beneficiarul unor alocări semnificative de aproximativ 16,7 miliarde de euro. România a încasat deja o primă tranșă de circa 2,5 miliarde de euro la data de 26 august 2026. Următoarele transferuri financiare nu sunt automate, ci depind de prezentarea unor rapoarte de progres și de implementarea efectivă a proiectelor. România ar putea primi următoarea sumă în prima jumătate a anului 2027.
În ceea ce privește politicile fiscale, Guvernul intenționează să nu majoreze cotele de impozitare în 2027, dar analizează extinderea bazei de impozitare. Această strategie presupune eliminarea unor excepții și facilități fiscale actuale pentru a crește veniturile bugetare fără a schimba ratele generale de taxare. Totodată, indexarea pensiilor rămâne o prioritate pentru bugetul anului 2027, existând intenția de a aplica majorările de la 1 ianuarie 2027, sub rezerva disponibilității resurselor.
Executivul pregătește o rectificare bugetară urgentă pentru a acoperi nevoile de finanțare, inclusiv problemele facturilor neplătite de stat către companiile din sectorul construcțiilor. În acest context, premierul Luca Niculescu a avut o întâlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a coordona politicile economice cu cele monetare. Guvernul urmărește finalizarea proiectului bugetului de stat pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, în condițiile presiunilor inflaționiste și a necesității de reducere a deficitului.
O altă problemă majoră vizează plata restanțelor salariale către judecători și procurori, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Luca Niculescu a recunoscut caracterul urgent al situației, pregătind măsuri care să respecte decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Instanța europeană a acceptat eșalonarea plăților, considerând că măsurile statului român sunt justificate de situația economică excepțională, însă obligația de plată a restanțelor rămâne valabilă pentru Guvern.
Procesul de stabilire a bugetului și a politicilor fiscale se desfășoară într-un cadru de ajustări constante pentru respectarea obligațiilor asumate de România. Guvernul trebuie să echilibreze necesitatea de investiții masive, precum cele din programul SAFE, cu cerințele de reducerea deficitului bugetar. Această perioadă de tranziție administrativă implică monitorizarea atentă a fluxurilor de numerar și a posibilelor noi oportunități de finanțare europene care ar putea deveni disponibile până la sfârșitul anului 2026.