Analiștii financiari membri ai CFA România au publicat un nou sondaj care indică o perioadă de aproape stagnare pentru economia românească în anul 2026. Conform datelor colectate de asociația respectivă, creșterea reală a PIB-ului este estimată la un nivel extrem de scăzut, de doar 0,1%. Această prognoză este însoțită de previziuni privind o inflație de 6,09% pe un orizont de 12 luni și de o depreciere a monedei naționale față de euro.
Încrederea în mediul economic a suferit o deteriorare semnificativă în luna august, pe fondul unor așteptări tot mai pesimiste. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 4,8 puncte, ajungând la valoarea de 39,5 puncte. În timp ce componenta care măsoară condițiile curente a rămas stabilă, indicatorul anticipațiilor a suferit o scădere mai dură, de 7,2 puncte, coborând la 40,8 puncte.
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a explicat că scăderea încrederii este legată de înrăutățirea anticipațiilor privind economia, cursul de schimb și ratele dobânzii. Participanții la sondaj anticipează o perioadă de stagflație, caracterizată prin inflație ridicată combinată cu stagnarea economică. În cadrul studiului au fost exprimate, de asemenea, opinii privind posibila intrarea economiei într-o recesiune oficială.
Presiunea pe cursul valutar rămâne un punct de preocupare, noua din zece participanți estimând o depreciere a leului. Valoarea medie estimată pentru cursul EUR/RON este de 5,3122 lei/euro peste șase luni, urcând la 5,3628 lei/euro peste 12 luni. În ceea ce privește inflația, deși media estimată pentru septembrie 2027 este de 6,09%, 84% dintre respondenți cred că rata inflației se va reduce în următoarele 12 luni față de nivelul actual.
Cadrul macroeconomic include și alte cifre relevante, precum deficitul bugetar estimat la 5,8% din PIB, cu o scădere de 0,2 puncte față de anul precedent. Datoria publică, calculată ca pondere în PIB, ar putea ajunge la 63% în următoarele 12 luni. Pe piața locuințelor, 63% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 47% dintre respondenți se așteaptă la o stagnare a prețurilor în cursul anului viitor.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum inflația și creșterea PIB este strâns legată de deciziile de politică fiscală și de stabilitatea bugetară a statului. În România, monitorizarea acestor date este esențială pentru antreprenori și consumatori, deoarece influențează direct costul creditelor, puterea de cumpărare și stabilitatea prețurilor la bunuri și servicii pe termen lung.