Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat joi raportul „Regional Economic Prospects”, prin care menține prognozele privind economia României pentru perioada 2026-2027. Conform instituției, după o creștere de 0,7% în anul 2025, se estimează un declin al PIB-ului de 0,2% în anul 2026. Ulterior, pentru anul 2027, BERD prevede un avans economic de 1,8%, menținând în același timp avertismente privind riscurile de evoluție negativă.
Analiza detaliată a datelor arată că, în primul semestru al anului 2026, PIB-ul s-a contractat anual cu 0,8%. Această scădere este însoțită de o prăbușire a producției industriale de 4,6%, precum și de un recul în sectoarele serviciilor și ale vânzărilor cu amănuntul. Singurul segment care a înregistrat o creștere a fost sectorul construcțiilor, activitate susținută direct de proiectele de infrastructură care beneficiază de finanțare din partea Uniunii Europene.
Situația inflației rămâne un punct critic pentru stabilitatea economică, fiind menționată ca fiind la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Deși inflația a scăzut de la 9,7% în mai 2026 la 6,3% în august 2026, presiunile sunt alimentate de prețurile ridicate la energia importată. Raportul subliniază că deprecierea monedei naționale față de euro ar putea prelungi acest fenomen, în timp ce deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, deficitul bugetar a arătat o îmbunătățire în perioada ianuarie – iulie 2026, fiind cu 37% mai scăzut în termeni nominali față de perioada similară din anul precedent. Instituția financiară consideră că ținta de deficit pentru întregul an, stabilită la 6,2% din PIB, pare să fie realizabilă. Această evoluție intervine după ce deficitul s-a atenuat la 7,9% din PIB în cursul anului 2025.
O redresare a economiei ar putea apărea în al doilea semestru al anului 2026, dacă cererea gospodăriilor se stabilizează și investițiile finanțate de UE sunt finalizate. BERD menționează că revenirea exporturilor ar putea fi legată de o restabilire parțială a competitivității costurilor. Totuși, există riscuri legate de incertitudinile politicii fiscale, șocul prețurilor la energie și o cerere externă slabă, care ar putea afecta și investițiile publice.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este esențială pentru stabilitatea fiscală în cadrul Uniunii Europene, unde statele membre sunt supuse unor reguli stricte de gestionare a bugetelor. De exemplu, Italia își menține angajamentul de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB în anul 2026, încercând să respecte normele de disciplină financiară europeană.