Prețul gazelor naturale pe bursa olandeză Dutch TTF a depășit pragul de 100 de euro pentru un megawatt-oră (MWh), miercuri, 28 octombrie. Această evoluție reflectă o creștere de 36,2% în luna octombrie, conform unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. Situația europeană contrastează puternic cu cea din Statele Unite, unde prețurile au înregistrat un avans de doar 2,3% în aceeași perioadă, evidențiind volatilitatea pieței de pe continentul european.
Creșterea costurilor este alimentată de rezerve de gaze europene mai reduse decât în anii precedenți. La finalul sezonului rece trecut, depozitele erau umplute în proporție de 28%, față de 34% în anul anterior, iar la data de 21 octombrie gradul de umplere era de aproximativ 75%, sub media istorică. Pe lângă stocurile limitate, Europa se confruntă cu o reducerea aprovizionării din Qatar din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, devenind tot mai dependentă de gazele lichefiate din Statele Unite.
Scenariile de piață indică posibilitatea unor creșteri suplimentare dacă temperaturile vor rămâne scăzute. Traderii urmăresc pragul de 100 de euro/MWh, urmând ca nivelurile următoare să fie 115 euro/MWh și 140-145 euro/MWh. Claudiu Cazacu nu exclude un scenariu mai sever, în care prețul ar putea ajunge la 180 euro/MWh în cazul unei ierni foarte reci. Un alt risc este intensificarea conflictului cu Iranul după alegerile americane de la 3 noiembrie, ceea ce ar putea afecta prețurile la petrol și gaze.
În ceea ce privește România, depozitele de gaze sunt umplute în proporție de 88%, un nivel peste media europeană de 75%, dar sub pragul de 98% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Miercuri, țara a importat 14,7 milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a 155 GWh, dintre care 6,7 milioane de metri cubi, respectiv 71 GWh, au fost exportați. Prețurile ridicate reprezintă o problemă de competitivitate pentru industrie, având în vedere că prețul gazelor în Statele Unite este de aproximativ 8 euro/MWh.
Pentru consumatorii casnici, incertitudinea majoră este legată de expirarea mecanismului de protecție a prețurilor la 31 martie 2027. În cazul în care prețurile de piață vor fi aplicate fără măsuri de compensare, există riscul unor creșteri de trei cifre ale facturilor. Claudiu Cazacu menționează că, dacă prețul pe burse rămâne peste 50-60 euro/MWh, autoritățile ar putea opta pentru o amânare sau o nouă schemă de compensare pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse.
Pe termen lung, proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este văzut ca un avantaj strategic pentru România, oferind perspectiva unei creșteri a producției interne. Această majorare a ofertei ar putea reduce presiunea asupra prețurilor, deși impactul final va depinde de modul în care oferta se va reflecta în facturile cetățenilor. Proiectul rămâne un element cheie pentru echilibrul dintre protecția consumatorilor și competitivitatea economică a țării.
Contextul energetic din Marea Neagră a fost marcat de retrageri ale marilor jucători internaționali. După ce ExxonMobil a ieșit din proiectul Neptun Deep în anul 2021, al doilea gigant american a părăsit regiunea, urmat de Carlyle, care a vândut Black Sea Oil & Gas către o firmă olandeză.