Piața gazelor naturale din România traversează o perioadă de instabilitate, fiind marcată de o creștere semnificativă a cotațiilor de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Conform datelor înregistrate, prețul gazelor a urcat de la un minim de 273,78 lei/MWh, înregistrat pe 20 iulie 2026, până la un vârf de 511,18 lei/MWh la mijlocul lunii septembrie. Această evoluție a dus la aproape dublarea costului achiziției într-un interval de doar două luni, afectând operatorii economici și consumatorii.
Deși presiunea asupra prețurilor s-a redus ușor în ultimele zile, cotațiile se mențin în jurul valorii de 460 lei/MWh. Această cifră este considerată ridicată în comparație cu piețele regionale, cum este hub-ul de gaze de la Baumgarten Viena. La Viena, tranzacțiile se realizează în prezent la aproximativ 75 euro/MWh, ceea ce reprezintă echivalentul a circa 380 lei/MWh. Diferența de preț între România și hub-ul austriac este rezultatul unor factori structurali și logistici.
Unul dintre motivele principale ale prețurilor ridicate în România este necesitatea de a constitui stocuri mari pentru sezonul rece. Autoritățile impun furnizorilor și producătorilor, precum Petrom și Romgaz, obligația de a achiziționa volume mari de gaze pentru depozitele subterane. Această cerere forțată, care a început în aprilie, stimulează artificial prețurile pe BRM, deoarece achizițiile trebuie efectuate indiferent de cotațiile de pe bursă, pentru a asigura umplerea depozitelor necesară pentru iarnă.
Lipsa de lichiditate și diversității surselor contribuie, de asemenea, la costurile mai mari din România. Spre deosebire de Baumgarten, care este o bursă foarte lichidă cu mulți participanți internaționali și rute multiple de aprovizionare, piața locală are un număr restrâns de jucători. România depinde în principal de producția internă și de un singur flux de import prin Bulgaria, de la Turcia, ceea ce limitează opțiunile de cumpărare și favorizează fluctuațiile bruște.
În prezent, România a ajuns la un grad de umplere al stocurilor de 81%, fiind printre țările europene cu cele mai bune niveluri. Această cifră este superioară nivelului de 68% înregistrat în Austria. În contextul reglementărilor europene, Comisia Europeană a cerut un nivel minim de 80% al stocurilor pentru anul 2026, după ce pentru anul 2025 solicitase un prag de 90%. Această presiune pe stocuri explică și de ce prețurile locale sunt mai mari.
Consumatorii casnici nu vor resimți imediat aceste creșteri în facturi, deoarece statul a impus plafonarea prețurilor până în martie 2027. Totuși, creșterea costului de piață reprezintă o presiune economică ce va influența ulterior gospodăriile. În prezent, piața de gaze rămâne vulnerabilă la speculațiile privind disponibilitatea volumelor din producția internă și la costurile ridicate de achiziție necesare pentru pregătirea sezonului de iarnă.