Premierul Luca Niculescu a abordat în prima sa conferință de presă dilema financiară a guvernului privind echilibrul între reducerea deficitului fiscal și menținerea cheltuielilor publice. Guvernul s-a angajat oficial să scadă deficitul bugetar de la nivelul de 6% din PIB înregistrat anul acesta, până la o țintă de 5,2% din PIB. Această scădere este solicitată într-un context în care economia nu prezintă o creștere semnificativă, iar programul de guvernare prevede suplimentarea cheltuielilor sociale.
În ceea ce privește posibilitatea unei majorări a taxelor, Luca Niculescu nu a oferit un refuz categoric, lăsând deschisă posibilitatea unor ajustări în funcție de evoluția indicatorilor economici. „În momentul de față răspunsul este același: vedem cum stăm cu cifrele fiscal-bugetare până la finalul anului. Evident că nu este dorința nimănui de a introduce taxe noi și vom face tot ce putem pentru ca cei mai vulnerabili, în orice caz, să fie protejați“, a declarat premierul.
Situația financiară este complicată de faptul că România va pierde o resursă majoră în anul 2027, reprezentând sfârșitul fluxului de fonduri din PNRR. Doar până în luna august, România a beneficiat de 2,2 mld. euro prin PNRR, sub formă de sume nerambursabile, iar mai așteaptă de la UE încă 6,4 mld. euro, ceea ce înseamnă în total 2,2% din PIB. După încheierea acestui program, acești bani nu vor mai fi disponibili în bugetul anului 2027.
Pe lângă pierderea fondurilor europene, guvernul trebuie să asigure peste 1 mld. euro pentru salariile magistraților, o sumă care reprezintă 0,5% din PIB. Acoperirea acestor necesite financiare devine o provocare majoră, având în vedere că creșterea economică va rămâne modestă și în anul viitor. Premierul a menționat că Guvernul va încerca să găsească surse suplimentare de venit prin îmbunătățirea colectării taxelor și prin speranța unei creșteri economice.
Pentru a proteja Pilonul II de pensii și pentru a evita majorarea TVA, autoritățile caută soluții de optimizare a bugetului. Luca Niculescu a subliniat că protecția celor mai vulnerabile categorii rămâne un obiectiv, însă execuția măsurilor sociale promise de PSD depinde de capacitatea de a gestiona deficitul. Strategia de consolidare fiscală trebuie să echilibreze promisiunile de creștere a cheltuielilor cu necesitatea de a respecta limitele de deficit bugetar impuse.
Gestionarea fondurilor europene este un subiect critic pentru stabilitatea bugetară a României pe termen lung. Presiunea asupra resurselor de la nivelul Uniunii Europene este o realitate constantă, iar dependența de sumele nerambursabile poate crea goluri financiare semnificative atunci când programele de finanizare se încheie. Această dinamică obligă decidenții politici să planifice cu atenție sursele de venit pentru a acoperi cheltuielile obligatorii ale statului.