Agenția Națională de Administrare Fiscală a identificat o fraudă fiscală majoră la o societate specializată în producția de beton din județul Suceava. În urma controalelor efectuate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală, s-a constatat că firma a comercializat cantități semnificative de materiale fără a plăti impozitele aferente. Această activitate nefiscalizată a generat un prejudiciu estimat la 6,44 milioane de lei pentru bugetul de stat, afectând semnificativ veniturile publice.
Operațiunile suspecte au avut loc pe o perioadă de aproximativ doi ani și jumătate, cuprinzând intervalul de timp de la ianuarie 2024 până în mai 2026. În acest interval, societatea a obținut venituri totale de peste 15,33 milioane de lei din vânzarea de beton care nu a fost înregistrată în evidențele oficiale. Cantitatea totală de 36.350 de metri cubi de beton comercializată nefiscalizat echivalează cu aproximativ 4.000 de transporturi efectuate cu betoniere standard.
Verificările au scos la lumină discrepanțe majore între utilizarea reală de materii prime și datele din documentele contabile ale firmei. Rapoartele utilajelor automatizate au indicat o utilizare de peste 26,36 mii tone de ciment, în valoare de 14,44 milioane de lei, pentru 81.420 mc de beton. Totuși, actele de evidență ale societății indicau o cantitate de 36,73 mii tone de ciment, în valoare de peste 20,21 milioane de lei, evidențiind o diferență de 10,37 mii tone.
Analiza de risc a fost declanșată de un comportament fiscal atipic, care a inclus transportul de agregate minerale fără declararea în aplicația RO e-Transport. Inspectorii au observat, de asemenea, deconturi de TVA incomplete și posibile nereguli legate de aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit. În timpul controlului, s-a găsit și o sumă de 6.000 de lei în numerar, care nu avea documente justificative pentru vânzările de beton.
Reprezentanții companiei au recunoscut că, în anumite cazuri, au vândut beton către persoane fizice fără a declara veniturile obținute. În urma acestor constatări, ANAF va iniția demersurile necesare pentru sesizarea organelor de urmărire penală specializate, în scopul recuperării banilor. Scopul instituției este de a combate evaziunea fiscală și de a asigura un mediu economic echitabil prin continuarea controalelor de antifraudă.
Controlul fiscal în România vizează constant monitorizarea fluxurilor de numerar și a declarațiilor de TVA pentru a reduce disparitățile dintre economia reală și cea declarată. În contextul în care autoritățile fiscale utilizează instrumente precum aplicația RO e-Transport, monitorizarea transporturilor de agregate și a utilizării cimentului devine un mecanism esențial pentru detectarea anomaliilor de producție și comercializare.