Sectorul agricol din România se confruntă cu o dualitate între nevoia de stabilitate a piețelor de desfacere și dificultățile de accesare a finanțărilor europene. În timp ce parteneriatele pe termen lung între producători, procesatori și retaileri pot stimula dezvoltarea fermelor, birocrația excesivă și costurile ridicate ale documentației rămân bariere majore. Această situație afectează în special fermierii mici, care se confruntă cu riscuri financiare semnificative în procesul de pregătire a proiectelor de finanțare.
Compania Periș utilizează un model de intermediar între peste 80 de fermieri români și clienții finali, oferind stabilitate prin predictibilitatea volumelor. Alin Zamfira, președinte CA al Periș, explică faptul că siguranța vânzării produselor permite fermierilor să investească pe termen mediu și lung. Aproximativ 75% din portofoliul companiei este vândut prin retailul modern, restul ajungând în piețele tradiționale, carmangerii sau la clienți din zona Bucureștiului.
Pentru a susține această creștere, Periș implementează o investiție într-o nouă unitate de procesare, bazată pe parteneriatele stabile cu retailerii, inclusiv Penny România. Compania urmărește obiective financiare ambițioase, estimând o cifră de afaceri de 870 mil. lei pentru acest an, după 751 mil. lei în 2025, cu un prag de 1 mld. lei vizat pentru anul 2028. Totuși, disponibilitatea constantă a materiei prime este amenințată de prezența pestei porcine africane.
Pe partea de finanțare, Cosmin Măglaș, fondator al Atragem Finanțare, subliniază că interesul pentru fondurile europene este diminuat de birocrația excesivă. Pregătirea unui proiect poate implica costuri de mii de euro pentru studii și avize, fără nicio garanție de obținere a fondurilor. În prezent, există sesiuni active prin Planul Național Strategic, precum DR-14 pentru ferme mici sau DR-12 pentru tineri fermieri, însă evaluările pot dura între șase și șapte luni.
Cosmin Măglaș estimează că finalul anului ar putea include o nouă sesiune pentru schema de energie prin Fondul pentru Modernizare, deoarece fondurile nu s-au epuizat la schema închisă în luna august. În contextul actual, fermierii trebuie să gestioneze atât cererea pentru produse locale și trasabile, cât și presiunea prețurilor competitive față de importuri. Capacitatea de a procesa carnea în maximum 36 de ore de la abatorizare este un factor cheie pentru menținerea acestor standarde.
Accesarea fondurilor prin Planul Național Strategic și Fondul pentru Modernizare este un proces complex care vizează sectoare precum biosecuritatea sau investițiile în ferme mici și tineri fermieri. Deși există măsuri specifice precum DR-18 pentru floricultură, dificultățile legate de cadastru și criteriile de cofinanțare rămân obstacole constante. Aceste proceduri administrative pot determina renunțarea fermierilor la oportunitățile de modernizare oferite de alocările europene disponibile.