Platforma informatică ReCONECT, un proiect conceput pentru a alinia oferta educațională cu cerințele reale ale pieței muncii, se confruntă cu blocaje majore de utilizare. Proiectul a necesitat o investiție totală de 19.119.659 de lei, o sumă care a fost asigurată integral prin intermediul Programului Operațional Capital Uman. Deși sistemul a fost prezentat ca fiind funcțional, Ministerul Educației nu poate beneficia de informațiile stocate în interiorul acestui mecanism de monitorizare.
În urma unei solicitări formulate de deputata Oana Matache, Ministerul Educației a transmis un document oficial către Camera Deputaților pentru a clarifica situația. Reprezentanții ministerului au explicat faptul că, deși platforma funcționează din punct de vedere tehnic, instituția nu dispune de acces la seturile de date. Conform documentului, toate informațiile furnizate prin acest mecanism de monitorizare se află în prezent sub administrarea exclusivă a ANOFM.
Implementarea acestui sistem a implicat o colaborare între ANOFM, Ministerul Muncii și Ministerul Educației, finalizarea proiectului fiind anunțată în decembrie 2023. Roxana Mînzatu a descris platforma ca fiind o resursă esențială pentru decidenții guvernamentali. Totuși, datele colectate prin studii pilot și interviuri par să rămână inaccesibile pentru planificarea educațională. Acest lucru afectează capacitatea statului de a fundamenta deciziile privind cifra de școlarizare pe baza unor nevoi reale de angajare.
Proiectul a integrat baze de date complexe, inclusiv informații de la 5.693 de companii partenere și date de la 12.718 elevi și 1.429 de profesori. De asemenea, baza de date pentru inserția absolvenților a fost construită pe răspunsurile a 24.306 tineri și pe rezultatele a 1.384 de interviuri directe. Aceste date sunt vitale pentru anticiparea nevoilor economiei, însă lipsa accesului ministerului transformă infrastructura într-un instrument care nu poate fi utilizat la capacitate maximă.
Pentru a rezolva problemele de comunicare a datelor, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 369/2024, care reglementează interconectarea bazelor de date între ministere. Simona Bucura-Oprescu a declarat că acest mecanism ar trebui să permită adaptarea permanentă a ofertei educaționale prin accesul comun la informații. Cu toate acestea, Ministerul Educației nu a oferit detalii tehnice despre motivele pentru care interconectarea nu funcționează sau de ce nu poate genera rapoartele prevăzute de lege.
În România, deciziile privind numărul de locuri disponibile în școli sunt adesea luate pe baza rezultatelor examenului de bacalaureat sau a unor solicitări punctuale ale companiilor. Fără o integrare eficientă a datelor de la ANOFM, procesul de planificare rămâne dependent de indicatori care nu reflectă întotdeauna dinamica actuală a cererii de forță de muncă de pe piață.