Guvernul condus de Luca Niculescu a anunțat un program de consolidare fiscală prin care vizează reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această strategie de ajustare este necesară în contextul unui deficit de 9,3% din PIB înregistrat în 2024 și al obiectivului de închidere a anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat conform metodologiei europene ESA. Executivul pune accent pe limitarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor pentru a respecta traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană.
Efortul de consolidare fiscală pentru perioada 2027-2028 se va concentra pe reducerea risipei și pe eficientizarea cheltuielilor curente prin prioritizarea programelor publice. Guvernul propune ca nicio cheltuială permanentă nouă să fie introdusă fără o sursă de finanțare echivalentă sau fără economii aferente. În acest sens, se vor extinde analizele privind eficiența cheltuielilor în marile sisteme publice, iar alocările bugetare vor fi condiționate de rezultate măsurabile. Programele care nu își ating obiectivele sau care se suprapun cu alte surse de finanțare vor fi restructurate, comasate sau chiar închise.
Administrația centrală și cea locală vor trece printr-o reorganizare, incluzând comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse și limitarea ocupării posturilor vacante doar în domeniile prioritare. Pentru a reduce costurile, achizițiile pentru bunuri și servicii standard, precum energia, echipamentele IT, autoturismele și consumabilele, vor fi centralizate. În ceea ce privește cheltuielile de personal, programul prevede o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, în timp ce asistența socială va avea un plafon de 12,2% din PIB.
Pe partea de venituri, executivul mizează pe reducerea decalajului de TVA, deoarece România pierde aproximativ 30% din această taxă. Guvernul promite rambursări mai rapide de TVA pentru contribuabilii corecți, suspendându-le doar în cazuri de fraudă documentată. Un pas major în politica fiscală este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără posibilitatea amânării. Măsura este justificată prin faptul că acest impozit penalizează cifra de afaceri în detrimentul profitului real, afectând astfel investițiile și competitivitatea companiilor.
Costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului, fiind estimate la aproape 3% din PIB pentru întregul an 2026. În primele opt luni ale anului 2026, dobânzile au ajuns la 42,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 26,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Datoria publică a fost de 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, ceea ce a însemnat aproximativ 1.205 miliarde de lei. Guvernul dorește reducerea riscurilor de finanțare prin administrarea mai eficientă a datoriei și extinderea finanțării în lei.
Acest program de guvernare se încadrează într-un set de decizii economice recente ale cabinetului Luca Niculescu, care include și crearea unei noi instituții, ANIA, pentru reunirea industriei de apărare. De asemenea, planul de consolidare fiscală este însoțit de un pachet de solidaritate pentru persoanele afectate de scumpirile la energie, oferind sprijin țintit pentru venituri de până la 3.500 lei pe lună.