Comitetul interministerial Bala – Cernavodă a aprobat luni un raport final care propune soluții pentru asigurarea apei de răcire necesare funcționării centralei nucleare de la Cernavodă. Planul vizează atât funcționarea actuală, cât și viitorul cu patru reactoare, fiind elaborat după ce seceta extremă a forțat oprirea unităților în luna iulie. Măsurile vizează gestionarea debitului Dunării pentru a evita situațiile de criză care au afectat producția de energie electrică.
Problema principală este cauzată de distribuția apei la bifurcația dintre Dunărea Veche și brațul Bala. În prezent, aproximativ 85% din apă este direcționată către brațul Bala, în timp ce doar 15% ajunge pe Dunărea Veche, unde se află centrala. Când debitul total al fluviului scade drastic, cantitatea de apă care ajunge la priza de răcire este insuficientă. Acest fenomen a dus la oprirea controlată a Unității 1 pe 28 iulie și a Unității 2 pe 30 iulie.
Pentru termenul scurt, autoritățile propun un aport suplimentar de apă la priza de răcire și continuarea lucrărilor de dragare pe Dunărea Veche. Aceste acțiuni au scopul de a crește debitul pe acest braț și de a îmbunătăți condițiile de navigație. Totodată, au fost pregătite sisteme de pompare de mare capacitate pentru a transfera cel puțin 6,5 metri cubi de apă pe secundă către centrală, în condiții de necesitate extremă.
Pe termen mediu, se pune accent pe proiectul Bala II, care trebuie să țină cont de debitele extrem de scăzute estimate pentru anul 2026. Proiectul are ca scop redistribuirea debitelor în favoarea Dunărei Vechi, asigurând apă pentru reactoarele centralei, menținerea navigației și facilitarea circulației peștilor. În același timp, pentru termenul lung, proiectarea noilor unități 3 și 4 trebuie să integreze situația hidrologică dificilă pentru a asigura funcționarea continuă.
În contextul actual, centrala de la Cernavodă este un pilon strategic, fiind responsabilă pentru producerea a aproximativ 20% din electricitatea consumată în România. În timpul secetei de la sfârșitul lui iulie, debitul Dunării a scăzut la 1.650 de metri cubi pe secundă, o valoare de aproape trei ori mai mică decât media multianuală de 4.750 de metri cubi pe secundă pentru luna iulie. Această scădere fără precedent a pus în pericol stabilitatea energetică.
Comitetul interministerial reunește reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, ministerelor Energiei, Transporturilor și Mediului, precum și instituții precum Apele Române, Nuclearelectrica și Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați. Raportul recomandă menținerea colaborării strânse între aceste entități, utilizând un set comun de date și modelări hidraulice pentru a gestiona resursele de apă și a proteja infrastructura energetică națională.